Nu am mai scris demult aici, fiind ocupat cu examene sau alte lucrări de terminat.
S-a adus în discuție recent, o idee nebună cum ca judecători și procurorii semnează un soi de pact satanic prin care își vând conștiința care serviciul roman de informații. Facem o scurtă citare de pe luju.ro pentru a vedea despre ce este vorba.
procurorii si judecatorii sa intre sub controlul SRI, catre care li s-a trasat obligatia sa dea angajamente ca la fosta Securitate, sub spectrul sanctiunilor SRI, si sa intrumenteze dosare pe baza de documente secrete furnizate de SRI si alte institutii, fara ca acuzatii si avocatii lor sa afle de ele ori sa le poata studia.
Orice jurist sau persoană care are minime cunoștințe de drept penal și de procedură penală înțelege ca afirmația de mai sus este nu doar o inepție crasă cât și un fapt imposibil. Restul articolului nu e nimic decât un neadevăr din punct de vedere științific care poate fi combătut cu codul de procedură penală în față.
Art. 352 publicitatea ședinței
Art. 352 Publicitatea ședinței de judecată
(1) Ședința de judecată este publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică.
(2) Nu pot asista la ședința de judecată minorii sub 18 ani, cu excepția situației în care aceștia au calitatea de părți sau martori, precum și persoanele înarmate, cu excepția personalului care asigură paza și ordinea.
(3) Dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiției, instanța, la cererea procurorului, a părților ori din oficiu, poate declara ședință nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.
(4) Instanța poate de asemenea să declare ședință nepublică la cererea unui martor, dacă prin audierea sa în ședință publică s-ar aduce atingere siguranței ori demnității sau vieții intime a acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților, în cazul în care o audiere în public ar pune în pericol confidențialitatea unor informații.
(5) Declararea ședinței nepublice se face în ședință publică, după ascultarea părților prezente, a persoanei vătămate și a procurorului. Dispoziția instanței este executorie.
(6) În timpul cât ședința este nepublică, nu sunt admise în sala de ședință decât părțile, persoana vătămată, reprezentanții acestora, avocații și celelalte persoane a căror prezență este autorizată de instanță.
(7) Părțile, persoana vătămată, reprezentanții acestora, avocații și experții desemnați în cauză au dreptul de a lua cunoștință de actele și conținutul dosarului.
(8) Președintele completului are îndatorirea de a aduce la cunoștința persoanelor ce participă la judecata desfășurată în ședință nepublică obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute pe parcursul procesului.
(9) Pe durata judecății, instanța poate interzice publicarea și difuzarea, prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natură a dezvălui identitatea persoanei vătămate, a părții civile, a părții responsabile civilmente sau a martorilor, în condițiile prevăzute la alin. (3) sau (4).
(10) Informațiile de interes public din dosar se comunică în condițiile legii.
(11) În cazul în care informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța solicită, de urgență, după caz, declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului.
(12) Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză.
Se elimină posibilitatea ca un judecător să pronunțe o hotărâre folosindu-se de informații clasificate. În caz de declasificare atunci va avea acces la dosar și avocatul inculpatului.
Cât privește ideea că judecătorii ar putea încălca această regulă trebuie reamintit ca legislația noastră prevede cai de atac precum apelul, recursul, contestația în anulare sau revizuirea. Actul de justiție pus sub îndoială poate fi verificat de instanță superioară competență.
Nu vă mai lăsați manipulați de televiziuni îmbâcsite de jurnaliști ce se pretind profesioniști ai dreptului. Verificati singuri fiecare informație pe care o auziți, treceti-o prin propriul filtru.
Blog juridic 