Romania in Primul Razboi Mondial – Referat

Romania in primul razboi mondial

(1916-1918)

Murariu Andrei Sebastian[1]

 

 

Rezumat

 

Atentatul de la Sarajevo a avut ca raspuns declansarea unui razboi mondial. Este interesant cum un incident de genul acesta a dus la inceperea unui razboi mondial. Cu toate acestea acest razboi era oarecum asteptat de Germania, iar atentatul de la Sarajevo a constituit pretextul pentru inceperea acestui conflict de proportii gigantice. Rand pe rand statele intra in conflict, fiecare actiune are o reactiune si asa se ajunge la constituirea Antantei si a Puterilor Centrale. Razboiul izbucneste in 1914 insa Romania va sta doi ani in neutralitate sub adapostul unui tratat incheiat cu Puterile Centrale care nu o obliga sa ia vreo actiune. In ciuda tratatului semnat cu Germania, Italia si Austro-Ungaria, Romania va intra in 1916 alaturi de Antanta dupa un tratat incheiat cu aceasta alianta.

 

 

Cuvinte cheie : Romania, Antanta, Puterile Centrale, Primul Razboi Mondial, 1916, neutralitatea Romaniei, Carol I,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Introducere

Dupa cum si numele spune, primul razboi mondial (1914-1918) a fost un razboi ce a reunit toate natiunile de pe glob.

Elementul declansator al razboiului il constituie atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914 cand Franz Ferdinand a fost asasinat, in timpul unei vizite la Sarajevo cu sotia sa. E unanim admis ca acesta a fost declansatorul, nu insa, si cauza principala pentru care razboiul a inceput. Printre cauzele care au dus la inceperea acestui razboi mentionam : concurenta economica acerba, imperialismul si nationalismul. De asemenea, Germania dorea sa isi intareasca pozitia fata de Rusia, Franta sau Marea Britanie si sa devina cea mai puternica tara.

Pe 28 iulie 1914, Imperiul Austro-Ungar ataca Serbia, ca raspuns la atentatul de la Sarajevo. Doua zile mai tarziu, Rusia isi mobilizeaza trupele si trece de partea Serbiei. La aceasta miscare, Germania raspunde prin alaturarea de partea Imperiul Austro-Ungar si declara razboi Rusiei si mai apoi Frantei. Pe data de 4 august 1914, Germania invadeaza Belgia iar ca raspuns la acest fapt intervine in razboi si Marea Britanie.

Pe 6 august Imperiul Austro-Ungar declara si el razboi Rusiei, Serbia declara razboi Germaniei, Franta declara razboi Austro-Ungariei, ca mai apoi Japonia sa isi exprime intentia de a intra in razboi contra Germaniei, lucru care a concretizat faptul ca acestea devenise un razboi mondial, caracter mondial care se incheie cu intrarea in razboi a trupelor americane alaturi de Antanta, contra Puterilor Centrale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Motivul neutralitatii pana in 1916

 

Romania, timp de doi ani de zile, nu a participat activ la razboi, a avut o pozitie de neutralitate pana in 1916.

Din 1866, an in care Romania a adoptat prima Constitutie, (exceptam aici Regulamentele Organice din 1831, care de unii doctrinari ar fi calificate ca si prima Constituie), pana in 1914 a fost sub comanda Regelui Carol I. Acesta, in 1883 incheie un tratat de alianta politico-militara cu Germania, Austro-Ungaria si Italia, in acest sens aderandu-se la una din cele doua tabere ale razboiului, adica la Puterile Centrale, care vor lupta impotriva Antantei.

Spre sfarsitul domniei sale, merita mentionat aici ca avut cea mai lunga domniei din istoria statelor romanesti 1866-1914, regele a dorit cu insistenta intrarea Romaniei in razboi, de partea Puterilor Centrale. Motivele sale au fost semnarea tratatului de alianta din 1883 dar si afinitatea sa fata de germani, el fiind la origine german, din dinastia de Hohenzollern. Foarte multe persoane s-au opus acestei idei. Carol a prezentat tratatul semnat in 1883 si desi in tratat se preciza conditia intrarii Romaniei in razboi doar in cazul in care Rusia ar fi atacat unul din membrii tratatului, Carol a considerat ca in baza tratatului ar fi onorabil si corect sa intre in razboi alaturi de Puterile Centrale.

In luna septembrie 1914 Carol I moare, iar la conducerea tarii, pe 11 octombrie 1914 vine Ferdinand I. A ajuns la conducerea tarii intr-un moment foarte delicat, este dificil sa iti incepi domnia in prim razboi, primele tale actiuni fiind decisive ca si conducator al tarii. Un pasaj interesant, care il caracterizeaza pe Ferdinand I din punct de vedere al rezistentei de care a dat dovada la presiunile de a se alatura unei tabere si de a intra in razboi :

 

“Ferdinand este înainte de toate Regele României și un excelent patriot… Poate că nu este foarte energic, dar are o ciudat de puternică doză de rezistență și cu cât este mai constrâns și amenințat, cu atât mai puțin se va pune în mișcare; el nu este ceea ce poate fi numit un om de acțiune, dar nu poate fi intimidat.[11]:pp 236-237 — Regina Maria despre regele Ferdinand

Romania a ramas loiala tratatului din 1883 timp de doi ani. Confrom tratatului Romania nu era obligata sa intre in razboi, dar pe langa aceasta conditie, am putea afirma ca Romania nici nu era pregatita pentru un conflict de asemenea proportii.

Cu toate acestea, dupa finalizarea discutiilor lungi si anevoioase cu tabara Antantei, se incheie un tratat si o conventie militara prin care Romania, la 27 august 1916 se inscrie pe lista participantilor la razboi, alaturi de Antanta, declarand razboi Imperiului Austro-Ungar. Tratatul politic promitea Romaniei, dobandirea teritoriilor Transilvania, Banatul, Bucovina care erau detinute de catre Imperiul Austro-Ungar.

 

 

Intrarea Romaniei in razboi, august 1916. Situatia razboiului

 

27 august 1916, trei armate romane au trecut la atac in Transilvania, primele atacuri avand succes, obligandu-i pe austro-ungari sa se retraga. Cu toate acestea, atacurile desfasurate cu succes de romani in Transilvania, mai ales Armata a II comandata de generalul Averescu, i-a determinat pe germani sa transfere o parte din armata pe frontul transilvanean, astfel, la mijlocul lunii septembrie avansarea romanilor a fost stopata. Ca replica, rusii au deplasat la randul lor in ajutorul romanilor trei divizii, dar trei divizii care nu erau echipate eficient. Planul romanilor era : sa elibereze Transilivania si sa se organizeze o defensiva pe frontul dinspre Bulgaria.

Contraatacul Puterilor Centrale a fost organizat de catre generalul August von Mackensen, care a coordonat o armata formata din trupe germane bulgare si otomane pe frontul din Dogrogea iar pe frontul din Transilvania s-a organizat o defensiva pe linia Muresului sub comanda lui Arz von Straussenberg. Pe 15 septembrie Consilul roman de razboi ia decizia de a suspenda ofensiva in Transilvania si sa se concentreze pe distrugearea grupului de armate a lui Mackensen, miscare cunoscuta sub numele de ofensiva flamanda.

Din cauza faptului ca Rusia nu a trimis la timp fortele militare promise pentru apararea Dobrogei, iar armata romana era slab pregatita si insuficienta, s-a soldat cu infrangerea de la Turtucaia. Situatie care a dus la aducerea de trupe romane din Ardeal si punerea Armatei a a-III-a de la Dunare sub comanda generalului Averescu pentru a organiza in acest fel o contraofensiva.

In prima parte a anului 1917 s-a desfasurat o intensa activitate de reorganizare a armatei romane, iar un rol importanat l-a avut Franta, care a dat mult armament dar si pe generalul Henry Mathias Berthelot care s-a ocupat de antrenarea fortelor romane.

Astfel, s-a constituit o armata de 460.000 soldati, bine pregati pentru razboi. Se reia razboiul in 1917, cand armata a II a, comandata de generalul Averescu, a declansat cu succes ofensiva de la Marasti. Punctul culminant a fost atins in 6/19 iulie 1917 la Marasesti, unde Armata I, condusa de generalii Ieremia Grigorescu si Constantin Cristescu, luptand cu un avant deosebit, a oprit ofensiva inamica declansata de Mackensen. O noua ofensiva germano-austro-ungara a fost infranta de armata generalului Averescu in sectorul Oituz. Luptele date la Marasti, Marasesti si Oituz au avut ca deviza „Pe aici nu se trece!”, unde romanii au dat dovada de rezistenta demna de mentionat in toate cartile de istorie.

In ultimele luni ale anului 1918 cei peste 3 milioane de romani din partile Ardealului, Banatului, Crisanei si Maramuresului, sub conducerea Consiliului National Central Roman de la Arad, hotarasc a tine o mare adunare nationala cu caracter plebiscitar, constituat, la Alba Iulia, pe ziua de 1 decembrie 1918. Adunarea de la Alba Iulia, ca semn al marelui act de reunire a tarilor romane, sub Mihai Viteazul, este bine pregatita. In toate localitatile Transilvaniei, romanii se intrunesc si isi aleg imputernicitii delegati pe care ii investesc cu acte semnate de obstea satelor, pentru a se face clar si hotarit cunoscuta tuturor dorinta lor nestramutata de a se uni cu tara „muma”. in acest fel le Alba Iulia, in ziua de 1 decembrie 1918, la marea adunare nationala constituanta sosesc 1 228 de delegati cu drept de vot deliberativ pe linga o masa de peste 100 000 de romani veniti din toate  colturile Transilvaniei pentru a intari actul de unire.

Razboiul se termina cu Bulgaria care capituleaza prima din Puterile Centrale in 29 septembrie 1918. La 30 octombrie 1918 capituleaza si Imperiul Otoman. Astfel, rand pe rand statele care faceau parte din Puterile Centrale capituleaza.

 

Concluzii

 

Cu toate ca a fost un razboi sangeros si costisitor din toate punctele de vedere, atat financiar cat si din cauza pierderilor de vieti omenesti, tara noastra pierzand aproximativ 800.000 de soldati. Totusi razboiul a constituit pentru noi momentul unirii, a marii uniri de la 1918 cand Transilvania a finalizat acest proces unindu-se cu Romania.

De asemenea, pe langa aspectele politice trebuie mentionat curajul romanilor, darzenia cu care au luptat si patriotismul de care au dat dovada. Marasti, Marasesti si Oituz sunt exemple elocvente in acest sens.


[1] Murariu Andrei-Sebastian, student la Universitatea Mihail Kogalniceanu, Iasi, Romania;

Situatia internationala privind conflictul dintre Statele Unite ale Americii si Afganistan

Situatia internationala privind conflictul dintre Statele Unite ale Americii si Afganistan

(2001-prezent)

            Murariu Andrei Sebastian[1]

 

Rezumat

 

 

Situatia internationala dintre Statele Unite ale Americii si Afganistan este un conflict de actualitate si de durata in acelasi timp. Conflictul a inceput din octombrie 2001 si dureaza chiar si pana in momentul de fata, avand astfel la activ 12 ani de conflict militar.

Momentul cheie care a declansat razboiul a fost caderea turnurilor gemene , World Trade Center din 11 septembrie 2001. Din acest punct se incepe o lupta acerba contra terorismului, mai ales in statele Iraq si Afganistan. Se duce o politica de eradicare a gruparilor terosiste precum Al – Qaeda, condusa de Osama bin Laden si care este responsabila pentru dezastrul cauzat la 11 septembrie 2001, curmand viata a aproximativ 3000 de persoane si ranind inca 6000 de persoane.

 

Cuvinte cheie : Statele Unite ale Americii, Afganistan, terorism, Al – Qaeda, Blackwater, subiecte de drept international

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Conflictul dintre militar de mari proportii dintre Statele Unite ale Americii si Afganistan par sa aiba declansatorul in data de 11 septembrie 2001, cand doua avioane au lovit turnurile gemene World Trade Center, inalte de 110 etaje. Avioanele, care erau conduse de membri ai gruparii teroriste Al Quaida.

Al Quida – transcris de asemenea ca al-Qa’idahal-Qaedaal-Qa’ida sau al-Quaida si tradus ca Baza sau Fundatia, este o grupare terorista ce a fost fondata in anul 1988 si definitivata in 1989, avand ca scop principal, sprijinirea activatilor extremiste islamice.

Fondatorul, liderul, si principalul finantator al acestei organizatii teroriste este Osama Bin Landen, gruparea fiind intai axata pe respingerea fortelor sovietice din Afganistan.

F.B.I a definit terorismul ca fiind “utilizarea in afara legii a fortei si a violentei impotriva persoanelor sau proprietatii, in scopul de a intimida sau a obliga un guvern, populatie civila sau alt segment de acest fel, pentru a obtine unele avantaje politice sau sociale.”[2]Legat de actiunea terorismului, o afirmatie de nuanta si care contureaza bine lupta dificila impotriva terorismului este ca pricipalul pericol impotriva ordinii mondiale, nu consta doar in armarea nucleara puternica a unor state ci in fenomenul terorismului. Deoarece, securitatea impotriva terorismului nu poate fi vazuta tocmai prin numarul de tancuri si rachete, terorismul vizeaza populatia ca mijloc de presiune asupra populatiei si este foarte greu de depistat; serviciile secrete au aici un rol determinant. De exemplu, gruparea terorista Hamas, conform declaratiilor date de membrii acestei grupari, are la dispozitie in permanenta un numar de 5-20 membri care sunt dispusi in orice clipa sa comita un suicid terorist, cu motivatia de a ajunge la Allah.

Al Quida, fiind o grupare terorista de asemenea, este foarte bine cunoscut faptul ca membrii sunt foarte devotati iar suicidul terorist este prezent si in aceasta grupare.

Gruparea a cunoscut o popularizare mondiala dupa incidentul de pe 11 septembrie 2001, cand doua avioane pilotate de doi teroristi, au lovit cele doua turnuri World Trade Center, cauzand aproximativ 3000 de morti si inca 6000 de persoane ranite grav.

Pe 11 septembrie 2001, ministrul taliban Wakli Ahmed Muttawakil a spus “denuntati-l pe cel care este in spatele acestui atac terorist.” Urmatoarea zi, presedintele Americii pe atunci, George W. Bush a spus ca aceste actiuni sunt mai mult decat un act de terorism, sunt practic declaratii de razboi.

Abdul Samal Zaeef a afirmat apoi pe 13 septembrie, ca talibanii iau in calcul extradarea lui Osama bin Landen daca se aduc probe solide ca acesta se afla in spatele atacului. Mai tarziu, in 2004, se va afla adevarul, in sensul ca insusi Osama bin Landen recunoaste ca el a planificat atacul de pe 11 septembrie 2001.

S-a crezut in politica de militarizare a Statelor Unite ale Americii, s-a crezut in forta uriasa pe care o are acest stat, in faptul ca investeste in armata mai mult decat investesc statele in top 5 la un loc.

Trupele americane si in special cele britanice au dat startul, pe 7 octombrie, unui razboi de lunga durata si foarte dureros in Afganistan.

 

S-a inceput prin bombardarea cu rachete in Kabul si Kandahar, in jurul orei 5 George W. Bush a confirmat atacul din Afganistan. Principala tinta a atacurilor vor fi amplsamentele teroristilor si zonelor de antrenament al acestora. Facand apel la umanitate, s-a afirmat ca medicamente si mancare vor sosi pentru femeile, barbatii si copiii nevinovati in acest conflict.

Legat de aspectul oamenilor nevinovatii, trebuie precizat ca mii de persoane mor in Afganistan si Iraq pentru ca se afla in mijlocul acestui conflict. Nu este vina lor ca se afla intr-un teatru de operatii, nu au ales sa fie acolo. Drept exemplu, pe 7 aprilie 2009, comandatul roman Vasile Unguras a decedat in urma unui atac cu I.E.D (Dispozitiv, explozibil improvizat). Fortele romane, nu au dreptul de ataca in Afganistan, decat ca riposta impotriva unui atac iminent. Scopul fortelor romane este de a mentine pacea, fata de cel al americanilor care impun pacea. Revenind la exemplu, convoiul roman, nu a facut nimic altceva decat sa asigure perimetrul, sa cheme Medevac-ul (elicopterul destinat ingrijirlor medicale pentru soldatii raniti) si sa anunte statul american despre ambuscada. La cateva minute dupa incident, americanii au aparut cu un commando care au inaintat catre satul in care se presupunea ca atacatorii s-au retras. Avand in dotare, mitraliere de 12.0 mm (cel mai mare calibru, cu gloante care explodeaza la impact), au “ciuruit” satul respectiv, demoland efectiv cladirile. Dupa, manevra, s-au gasit mai multe cadavre, printre care femei si copii. E drept, ca in Afganistan, pentru plantarea unui astfel de dispozitiv, se plateste cu 5 dolari, pe cand in agricultura se plateste cu 50 de centi ora, daca nu si mai putin. Exemplul de mai sus este relevant pentru victimele din Afganistan, femei, copii, barbati nevinovati care nu au facut nimic altceva decat sa stea la ei in tara. Observam aici o incalcare a suveranitatii unui stat, problema des intalnita in dreptul international public, mai ales in cazul conflictelor militare.

Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea suprema politica asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor insasi.

Legat de investitii financiare pentru conflict.

Cifrele financiare sunt absolut ametitoare pentru acest conflict. In cei 12 ani de conflict, Statele Unite ale Americii au investit aproximativ 400 de miliarde de dolari. Spre exemplu, in 2011, in conflictul din Afganistan s-au investit 110 miliarde, fata de 44 de miliarde in Iraq. Banii investiti pe cele doua fronturi de catre statul american, i-au facut pe acestia sa se retraga pana la urma de pe un front, parasind Iraq-ul. In Iraq, SUA a investit 750 de miliarde din 2003 pana in prezent, fata de 400 de miliarde cat costa razboiul din Afganistan. Astfel, pentru cele doua fronturi pe care SUA a luptat si lupta, au fost necesar circa 1.300 de miliarde de dolari.

Costul unui soldat in Afganistan se ridica de la 500.000 de dolari in 2009/an, la 700.000 de dolari in 2013/an. Pe de alta parte, liderii afgani s-au imbogatit seminificativ prin actiuni de coruptie si prin succese de delapidare a fondurilor alocate de coalitia NATO pentru reconstructie. Hamid Karzai a fost reales in 2009 ca presedinte al Afganistanului prin alegeri care au fost vizibil fraudate. La momentul actual, guvernul din Kabul, extrem de corupt nu mai beneficiaza de increderea populatiei afgane.

Merita tot in acest context mentionat, ca alaturi de la armata americana, lucreaza si organisme sau subiecte de drept international nerecunoscute. Spre exemplu, Blackwater este o companie privata de paza, infiintata de Erick Prince si care are contributii serioase in domeniul militar american; este recunoscuta a fi cea mai puternica armata privata din lume. Statele Unite ale Americii, au investit serioasa in aceasta companie, mai ales in perioada lui George W. Bush, cand in Iraq, soldatii din Blackwater[3] ajunsesera sa fie aproape egali ca numar, cu soldatii americani. Sunt recunoscuti pentru agresivitatea lor, pentru neumarate victime pe care le-au impuscat fara niciun motiv. Scandalul de la care au fost mediatizati a fost din Piata Nisour din Bagdad, pe 16 septembrie 2007 au ucis in jur de 20 de civili fara absolut niciun motiv, nu a existat nici cea mai mica amenintare.

Legat de acest aspect, am putea vorbi acum despre cum guverneaza dreptul international armatele private. De mentionat, ca in cazul incidentului de mai sus mentionat, soldatii respectivi nu au fost trasi la raspundere, in mare parte din cauza acoperirilor facute de statul american. La urma urmei, cine ar fi extradat niste “soldati” americani in Iraq pentru a fi judecati (sau mai clar zis omorati) ? Iar dreptul international nu reglementeaza armatele private ca subiecte de drept international.

Se afirma tot mai des in presa americana ca razboiul din Afganistan nu poate fi castigat militar. Ce-i drept, nu e un razboi tocmai fata in fata cu adversarul. Teroristii sunt grupati cate 3-5 care provoaca victime prin ied-uri, stau mereu ascunsi si fug. De aceea armata americana sufera cu toata tehnica de care beneficiaza. Se insista tot mai mult pe retragerea trupelor americane din Afganinstan, pe premisa ca ar fi cea  mai buna solutie atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere international, in domeniul pacii. Personalul de specialitate si experrti americani, afirma cu tarie ca Afganistanul nu are nicio pozitie strategica benefica pentru SUA. Cu toate acestea, o miscare de retragere din Afganistan prea brusca ar parea ca America este slabita si ar incuraja teroristii la contraatac.

La momentul actual, SUA are in Afganistan 68.000 de soldati, urmati de Marea Britanie cu 9.000 si Germania cu 4.400 de soldati. Romania are in Afganistan 1.600 de soldati romani.

 

 

 

 

 

 

 

Concluzie

 

Din materialul redactat in mod sumar, se observa conflictul militar dintre Statele Unite ale Americii si fortele teroriste din Afganistan. Se vede cum suveranitatea statului Afganistan este violata atat de gruparile teroriste, din cauza guvernului slab si istovit de puteri, dar si de armata americana care are un cuvant greu de spus in guvernarea statului.

Dreptul international are putine de spus in conflictul militar de pe teritoriul Afganistanului. In niciun caz, nu se poate apela la institutii precum Curtea Internationala de Justitie sau la Tribunalul de Arbitraj pentru rezolvarea diferendelor. Nu se poate de asemenea nici negocia sau media acest conflict intre America si rebelii care isi manifesta inclinatiile teroriste din motive religioase, economice sau rasa.

Observam de asemenea, prezenta unui organism interesant din punct de vedere al dreptului international si anume armata privata – Blackwater. Armata privata pe care SUA o recunoaste si o finanteaza puternic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie

 

1.Precis de Criminologie Clinica, Calin Scripcaru, Editura Litera, Iasi, 2009

2.Blackwater ascensiunea celei mai puternice armate private din lume, Jeremy Schahill, Editura Litera, Bucuresti 2009

 

Format electronic

3.http://en.wikipedia.org/wiki/War_in_Afghanistan_(2001%E2%80%93present)#Origins_of_Afghanistan.27s_civil_war accesat 23.02.2014

4. http://www.scribd.com/doc/46760151/Subiectele-Dreptului-International-Public accesat 23.02.2014

5. http://www.revista22.ro/zece-ani-de-razboi-n-afganistan-10542.html accesat 23.02.2014

6. http://www.youtube.com/watch?v=_lfCbF2hDkI Never ending War in Afghanistan (documentar)

 

 


[1] Murariu Andrei Sebastian, student la Universitatea Mihail Kogalniceanu din Iasi, Romania; contact : seby455@gmail.com

[2] Calin Scripcaru, Precis de Criminiologie Clinica, Editura Libris, Iasi, 2009, pag 129

[3] Jeremy Schahill, Blackwater ascensiunea celei mai puternice armate private din lumie, Editura Litera, Bucuresti 2009

Fisa Legitima Aparare

Legitima aparare (fisa de recapitulare)

Definitie: Constituie acea stare, situatie sau imprejurare in care o persoana ce a fost supusa unui atac, riposteaza pentru a se apara si pentru a inlatura atacul savarsind o fapta prevazuta de legea penala. Se considera ca se afla in legtima aparare si persoana care riposteaza savarsind o fapta penala in scopul apararii unei alte persoane sau a unui interes obstesc.

 

Conditiile legitimei aparari.

 

v  Conditiile atacului

  • atacul sa fie material, direct, imediat si injust
    • material – se face prin actiuni fizice, menite sa pericliteze valori sociale. Se foloseste forta fizica
    • direct – vizeaza raportul in spatiu intre atac si valoarea ocrotita
    • imediat – pericol iminent. Interval scurt de timp intre inceputul atacului si momentul ivirii pericolului. Este atacul din momentul declansarii si pana in momentul consumarii acestuia, perioada in care apararea este legitima. Dupa consumare apararea nu mai este legitima.
    • injust – sa nu aiba temei legal in baza caruia se efectueaza (avem aici drept exemplu, atacul in baza unui mandat de arestare). Riposta nu trebuie sa fie exagerata caci se transforma in contrariul ei.
    • atacul sa fie indreptat impotriva unei persoane, a drepturilor acesteia sau impotriva unui interes public
      • atacul se indreapta impotriva persoanei, a drepturilor acesteia susceptibile de atac. Drepturi precum : viata, integritatea fizica sau onoarea. Impotriva atacului poate riposta victima sau o alta persoana, fara a exista vreo intelegere prealabila sau vreun grad de rudenie.
      • atacul sa puna in pericol grav valorile sociale ocrotite
        • caracterul grav se apreciaza in functie de intensitatea atacului, de urmarile ireparabile sau greu de remediat care s-ar produce daca nu s-ar interveni.

 

Conditiile apararii

 

  • apararea se realizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala
  • apararea sa fie precedata de atac – desfasurarea apararii dupa atacul actual. Simpla presupunere a atacului nu da dreptul unei legitime aparari
  • apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului
  • apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul. De retinut aici este faptul ca proportionalitatea nu trebuie vazuta din punct de vedere cantitativ, matematic  si nu presupune echivalenta mijloacelor. Se are in vedere echivalenta intre actul de aparare si atac. Un atac impotriva integritatii corporale se poate riposta cu o aparare ce priveste integritatea corporala

 

Depasirea limitelor legitimei aparari

 

  • Exces justificat – depasire a legitimei aparari intemeiata pe teama sau tulburare
  • Exces scuzabil – depasire a legitimei aparari care nu este intemeiata pe teama sau tulburare ci pe alte motive.

 

Efectele legitimei aparari

 

  • nu este infractiune pentru ca lipseste vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii. Faptuitorul este constrans.
  • in cazul excesului justificat raspunderea civla nu este intotdeauna inlaturata.