Ce inseamna „rezerva” la tratate

Expuneti conceptul de “rezerve” la un tratat si efectele lor

 

Rezerva – act unilateral al unui stat, independent de textul tratatului avand un caracter facultativ, care poate fi facuta in urmatoarele momente :

• la semnarea tratatului
• la aderarea tratatului

Important – rezerva constituie o stipulatie derogatorie, o declaratie facuta cu scopul de a exclude o anumita dispozitie sau de a modifica intelesul sau sensul, sau de a-i atribui un anumit sens => doar neaplicarea unei dispozitii in relatiile dintre statul rezervatar si cele care accepta rezerva.

 

Rezerva :

 

1. la semnare – carea formulata cu prilejul semnarii. Ofera avantajul informarii de indata a celorlalte state asupra formularii ei
2. la ratificare – in momentul depunerii instrumentelor de ratificare
3. la aderare

Rezerva este conditionata de tratat, in sensul ca la unele tratate rezerva poate fi interzisa

Conditii :

• sa fie in forma scrisa si notificata
• produce efecte doar daca este acceptata de-o parte contractanta
• acceptarea rezervei inseamna neformularea de obiectiuni in termen de 12 luni de la notificare

Legat de efecte

In raportul dintre statul rezervatar si celelalte state care au acceptat rezerva, tratatul se  aplica cu modificarile acceptate. Cel care nu a acceptat rezerva, raman aplicabile dispozitiile tratatului neafectate de rezerva. Atat rezerva cat si obiectia la rezerva pot fi retrase in orice moment fara a fi necesara exprimarea consimtamantului celorlalalte parti contractante. Se insista in prezent la interzicerea formularii de rezerve la drepturile omului.

Procedura de incheiere a tratatelor

8.Explicati procedura de incheiere si intrare in vigoare a tratelor.

 

Reguli de procedura :

1. Negocierea
2. Semnarea
3. Exprimarea consimtamantului

 

Negocierea – prima etapa, decisiva in structura tratatului (adica in clauze) . Poate dura foarte mult in functie de obiect si numarul de participanti.

Pentru a participa, reprezentatii statelor trebuie sa aibe puteri depline, sa aiba imputerniciere (full powers). Sunt exceptati de la imputerniciere :

1. sefii statului, sefii de guvern, ministrii de externe
2. sefii misiunilor diplomatice
3. reprezentatii acreditati de state la conferintele internationale

Ca structura, negocierea tratatului are in vedere :

• preambulul – expunerea de motive
• dispozitivul – totalitatea articolelor
• partea finala – informatii despre modalitatea de intrare in vigoare
• anexe

 

Semnarea – se semneaza textul negociat, in scopul autentificarii. Aceasta este o modalitate de exprimare a consimtamantului

Etape de negociere nu e urmata intotdeauna de semnare. Poate exista si parafare sau semnare ad referendum. Se ajunge la parafare atunci cand reprezentatii nu au puteri depline sau exista incertitudine legata de acceptare a tratatului.

 

Exprimare consimtamant

Se exprima consimtamantul pentru a deveni parti la trat prin

• Semnare definitiva
• Ratificarea tratatelor – momentul cand statul isi exprima deplin si irevocabil consimtanatul. Doar cele care prezinta importanta deosebita. Frecvent, in practica, cazuri cand tratatul nu intra in vigoare din cauza refuzului ratificarii tratatelor. Documentul poarta numele de instrument de ratificare cuprinzand declaratia organului ca a luat la cunostinta textul.
• Aderare la tratate – act unilateral al unui stat care doreste sa adere la un tratat pe care nu l-a negociat sau semnat. Conditiile se gasesc in dispozitiile finale.
  • Tratate deschise – poate adera orice stat
  • Tratate inchise
  • Acceptare sau aprobarea tratatului – folosit cand este vorba despre tratate care nu implica un angajament major.

Inregistrarea tratelor – impusa de Conventia de la Viena in vederea tinerii evidentei. Inregistrarea se face la Secretarul general ONU. Un tratat neinregistrat nu poate fi invocat in fata organelor.

Clasificare tratate drept international public

7.Definiti si clasificati tratatele

 

Conventia de la Viena defineste tratatul “acord international incheiat in scris intre state si guvernat de dreptul international, fie ca este consemnat intr-un instrument unic, fie in doua sau mai multe instrumente conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara.”

 

Are ca elemente definitorii :

 

1. tratatul este un act juridic de drept international
2. este incheiat intre doua sau mai multe subiecte de drept international
3. incheiat cu scopul de a produce efecte juridice
4. guvernat de dreptul international public

 

Exista si alte tipuri de acte de acest fel cum ar fi :

 

• tratatul – este generic, cum ar fi tratat de pace sau de arbitraj
• acord – au un anumit caracter tehnic al intelegerii
• conventie – in cazul intelegerior multilaterlae care creeaza norme cu vocatie universala

 

Clasificarea tratatelor :

 

1. 1.      Dupa obiectul de reglementare
   1. Tratate politice – tratate de alianta, de prietenie, de buna vecinatate, de solutionare a diferendelor
   2. Tratate economice – tratate de comert, acord de navigatie
   3. 2.      Dupa numarul de participanti : bilaterale si multilaterale
   4. 3.      Dupa criteriul subiectelor
      1. Tratate incheiate intre state
      2. Tratate incheiate intre state si alte subiecte de DIP
      3. 4.      Dupa duarata
         1. Cu termen
         2. Cu duarata neconditionata
         3. 5.      In functie de efecte
            1. tratate normative – stabilesc reguli de drept pentru un numar mare de state
            2. tratate contract – sarcini pentru ambele parti si inceteaza odata ce sarcinile au fost executate

Spatiile maritime si regimul lor juridic

4.Enumeraţi spatiile  maritime si  regimul lor  juridic.

 

Zona contigua – spatiul maritim aflat dincolo de limita exterioara a marii teritoriale, adiacent acesteia, care se intinde pana la 24 mile

In acest spatiu, statul riveran are drepturi speciale, prevenire infractiuni, control vamal, sanitar

 

2.Zona economica exclusiva – 188 mile de la linia exterioara a marii, acest star are drepturi exclusive de explorare, explotare, cercetare stiintifica si conservare a resurselor.

State terte au drepturi : de navigatie, survolare, dr de a instala cabluri maritime

Obligatia : de a folosi zona in scopuri legale, de a respecta drepturile statului riveran, de a coopera cu acesta

 

3.Platoul continetal – fundul marii si subsolul regiunilor submarine adiacente coastelor, dar situate dincolo de marea teritoriala, pana la o adancime de 200 m, sau dincolo de aceasta limita, pana la punctul unde adancimea apelor de deasupra permit excploatarea resurselor naturale ale acestor regiuni. Statul riveran are dreptul de a construi si de a pune in functiune instalatii sau dispozitive necesare exploatarii zonei, statii fixate, insule articiale. De asemenea are dreptul sa isi stabileasca o „zona de securitate” de 500 de metri in jurul instalatiilor cu obligatia de a nu obstacula navigarea.

 

4.Marea libera  –  acea parte a marii care nu apartine marii teritoriale sau apelor interioare ale unui stat. Nefiind supusa suveranitatii vreunui stat, orice revendicare de suveranitate din partea unui stat este ilegala.Cele sase libertati permise atat statelor riverane cat si celor fara iesire la mare : libertatea navigatiei, survolului, de a instala cabluri submarine, de a construi insule artificiale, de pescuit, de cercetare stiintifica. Tratat in 1963 care interzice bombele nucleare in mare sau pe fundul ei. Legat de nationalitate, navele au nationalitatea al carui pavilion il arboreaza, legea pavilionului. Pentru a impedica pirateria maritima, este permis dreptul de urmarire – se exercita de catre navele unui stat riveran asupra unei nave straine, daca exista movie temeinice ca a incalcat regulamentul unui stat. Dreptul de vizita – asupra navelor comerciale daca exista indicii ca acestea au comis infractiuni.

 

Fluviile internationale drept international public

3.Definiti fluviile internationale si expuneti regimul lor juridic de exploatare si delimitare. Caracterizati regimul juridic al Dunarii.

 

Fluviile internationale – sunt cursuri navigabile ale cailor naturale de ape pana la varsarea in mare care traverseaza sau separa teritoriile a doua sau mai multe state si au un regim international.

 

Tipuri :

1. fluvii succesive – traverseaza teritorii ale statelor : Dunarea peste Ungaria, Romania
2. fluvii contigue – separa teritorii, Rinul separa Germania de Elvetia sau Dunarea separa Romania de Bulgaria

 

Fluviile – ONU 1976 – definitie : sistem hidrografic transnational complet cu caracter nemaritim.

Legat de exploatare :

1. libertatea de navigatie pentru navele comperciale ale statelor (se cere consimtamant pentru o mai buna navigare)
2. egalitatea de tratament – se aplica tuturor navelor comerciale in ceea ce priveste drepturile portuare, taxele de navigatie, conditiile de navigatie comerciala
3. Navele militare ale statelor neriverane nu au dreptul de navigatie pe fluviile internationale

 

Se mai folosesc in alte scopuri decat navigatia, precum producerea energiei electrice.

 

Regimul juridic al Dunarii

Tratat intre Austria si Turcia in 1616 apoi Tratatul de la Viena in 1815 recunoaste Dunarea ca fluviu international.

Tratatul de pa ce de la Paris 1856 si Conventia de la Paris 1921 cu un regim juridic general pentru navigatia pe Dunare impartita in doua sectoare :

1. 1.      Dunarea fluviala (de la Ulm pana la Braila)
2. 2.      Dunarea maritima (de la Ulm pana la Marea Neagra)

 

Exista si comisii de supraveghere :

1. 1.      Comisia Internationala a Dunarii (pentru dunarea fluviala)
2. 2.      Comisia Europeana a Dunarii (pentru dunarea maritima)

 

Regimul actual al navigatiei pe Dunare este reglementat de la Conventia de la Belgrad 1948 => libera navigatie pentru portiunea de la Ulm la Marea Neagra pentru navele comerciale apartinand tuturor statelor.

Statele riverane asigura supravegherea fluviala, sanitara, politieneasca si lucrarile hidografice => Comisia Dunarii (intai a fost la Galati) iar din 1957 este la Budapesta.

Sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II

Obligatiile statelor riverane :

1. 1.      obligatia de a intretine navigabilitatea fluviului in sectorul lor national
2. 2.      imbunatatirea conditiilor de navigatie
3. 3.      cooperare cu Comisia Dunarii.

Frontierele de stat drept international public

2.Definiti frontierele de stat, obligatiile determinate de vecinatate in DIP si aratati in ce conditii se pot realiza modificarile teritoriale.

 

Frontiera, in termeni geografici este linia reala sau imaginara trasata intre diferite puncte cu scopul de a delimita anumite spatii. (mai avem si din latina frons – care inseamna frunte sau prima)

Dreptul international public foloseste acest termen cu sensul de linii ce separa teritoriul asupra caruia un stat isi exercita suveranitatea deplina si exclusiva.

 

Clasificari frontiere :

 

1. Din punct de vedere al aliniamentelor :
   1. frontiere naturale – stabilite in functie de particularitatile geografie cum sunt apele unor fluvii sau rauri, crestele muntilor (Urali)
   2. frontiere geometrice – linii conventionale, drepte, care despart teritoriile statelor, traversand diferite forme de teren, fara a tine seama de orientarea acestora. Din considerente practice pentru a nu diviza o localitate se admite ca frontiera geometrica sa se abata de la linia dreapta
   3. frontiere astronomice – sunt cele care urmeaza paralele sau meridianele globului (cele dintre SUA si Canada)
   4. 2.      Din punct de vedere al componentelor teritoriului de stat :
      1. frontiere terestre – se pot trasa cu ajutorul formelor de relief dar pot fi si geometrice sau astronomice (cele de mai sus)
      2. fluviale – se traseaza pe senalul navigabil al fluviului ce desparte doua state
      3. maritime – delimiteaza marea teritoriala a statelor de marea libera sau de marea teritoriala a altor state
      4. aeriene – separa spatiile aeriene, linii imaginare trasate perpendicular pe frontierele terestre

 

Operatiunea de stabilire a frontierelor de stat este complexa si necesita incheierea unor acorduri intre statele vecine. Intai se delimiteaza prin acord (harti topografice) apo se merge pe teren si se pun semne vizibile, se face o comisie speciala.

 

Relatiile de vecinatate dintre state implica respectarea unui anumit regim juridic => in doctrina se afirma existenta unui “drept international al vecinatatii”.

Obligatiile sunt :

1. 1.      sa desfasoare actiuni de cooperare
2. 2.      sa se abtina de la activitati in zona de frontiera de natura a aduce prejudicii vecinilor
3. 3.      sa adopte masuri de preventie

Regim juridic aplicabil atat persoanelor cat si bunurilor si serviciilor.