Legea bugetului pe 2014, analiza si privire de ansamblu

Bugetul de stat

Universitate Mihail Kogalniceanu Iasi

 

Scurta prezentare a legii bugetului

 

 

Student:Murariu Andrei Sebastian

Coordonator: Lector univ. dr. Roxana Elena Lazar

Scurta prezentare a legii bugetului pe anul 2014

Murariu Andrei Sebastian

Legea bugetului[1] unui stat este de o importanta majora. O astfel de lege organica, reglementeaza foarte clar modul in care sunt impartiti banii pe anul respectiv catre unitatile administrativ teritoriale.

Proiectul de lege este elaborat de catre Guvern[2], de regula in trimestrul al III al fiecarui an, mai exact in luna decembrie[3] se elaboreaza bugetul pe anul viitor, iar apoi este trimis catre aprobare spre Parlament, iar ulterior Presedintele o va promulga.

Referitor la definirea intr-un mod juridic a bugetului in Romania, aceasta s-a facut in anul 1929 cand s-a adoptat legea asupra contabilitatii publice si controlului bugetului si patrimoniului public.

Cu toate ca Guvernul este cel care elaboreaza bugetul si il da spre aprobare Parlamentului, conform legii finantelor publice[4] art.19 lit. a) Ministerul Finantelor Publice este cel care : a) coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, si anume : pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie;

 

 

Aprobare bugetului pe anului 2014 a fost publicata in Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2013, fiind adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2)[5] şi ale art. 76 alin. (2)[6] din Constituţia României, republicată, semnata de catre Presedintele Camerei Deputatilor Valeriu Stefan Zgonea si Presedintele Senatului Cristian Sorin Dumitrescu.[7]

Alaturi de aceasta lege, mai sunt si 10 anexe in care se defalca exact cum se imparte bugetul. Practic legea reprezinta cadrul general, iar anexele sunt particularitatile.

Articolul 1 din legea nr 356/2013 prevede :

“Prezenta lege prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2014 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii.”

Observam ca legea prevede si in acelasi timp autorizeaza pentru anul bugetar pe 2014

  • Veniturile pe capitole si subcapitole
  • Cheltuielile pe destinatii si pe ordonatori principali de credite[8]
  • Bugetele Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
  • Creditelor externe
  • Fondurilor externe nerambursabile
  • Activitatilor finantate integral din venituri proprii

 

Articolul 2 din prezenta lege cotine dispozitii referitoare la bugetul de stat pe anul 2014 :

(1) Sinteza bugetului de stat, detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli, pe părţi, capitole, subcapitole, paragrafe, respectiv titluri, articole şi alineate, după caz, este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 100.932,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 119.254,6 milioane lei, cu un deficit de 18.322,3 milioane lei.

(3) Sinteza cheltuielilor bugetare, pe surse de finanţare, cu detalierea pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate, după caz, este prevăzută în anexa nr. 2.

(4) Bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(5) Se interzic reţinerea şi utilizarea de către ordonatorii de credite finanţaţi integral din bugetul de stat a oricăror venituri proprii care nu sunt prevăzute în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

Comentam mai sus faptul ca legea este insotita si de 10 anexe. Astfel, in alin. (1) al art. 2 ni se spune faptul ca sinteza bugetului (care reprezinta anexa 1) este detaliata pe venituri in capitole si subcapitole iar cheltuielile sunt divizate in mai multe forme si anume parti, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole si alineate. Fapt ce ne face sa tragem concluzia ca in legea bugetului de stat, cheltuielile sunt mult mai detaliate si capata o importanta mai mare decat veniturile.

Alin. (2) este definitoriu in ceea ce priveste suma alocata bugetului de stat. Guvernul Romaniei a propus iar Parlamentul a adoptat suma de 100.923,3 milioane de lei la venituri iar suma de 119.254,6 milioane de lei la cheltuieli, rezultand un deficit bugetar de 18.322,3 milioane de lei. Ce inseamna asta? Inseamna ca statul a alocat o suma de bani pentru buget insa cheltuiele prevazute de stat sunt mai mari decat bugetul, rezultand intr-un deficit bugetar.  Cum deficitul bugetar nu este pe placul niciunui economist, statul va trebui sa depaseasca acest deficit bugetar prin diverse masuri cum ar fi reducerea cheltuielilor administratiei sau eliminarea subventiilor sau marirea impozitelor indirecte[9] etc.

Referitor la bugetele locale pe anul 2014, avem relevant art. 4 :

Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 15.225,5 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:

  1. a) 2.056,8 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, potrivit anexei nr. 4;
  2. b) 11.046,4 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 5;
  3. c) 368,3 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, prevăzute în anexa nr. 6, a căror repartizare, pe unităţi administrativ-teritoriale, se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor;
  4. d) 1.754,0 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, prevăzute în anexa nr. 7, care se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Din datele de la acest articol, ceea ce ne-a sarit in ochi sunt banii alocati la lit. c) privind drumurile judetene si comunale. O buna parte din drumurile strabutate de catre soferi, nu sunt doar DN-uri, E-uri sau autostrazi, sunt si foarte multe drumuri judetene care sunt exagerat de avariate.

O defalcare a cheltuielilor prev la art 4. lit. a) sunt destinate :

Art. 5

(1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art. 4 lit. a), sunt destinate:

  1. a) finanţării sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap;
  2. b) finanţării drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat,
  3. c) finanţării drepturilor privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I–IV din învăţământul de stat şi confesional;
  4. d) finanţării cheltuielilor privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli,
  5. e) finanţării învăţământului special şi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională;
  6. f) finanţării instituţiilor de cultură descentralizate începând cu anul 2002;
  7. g) plăţii contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară;
  8. h) finanţării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de sub autoritatea consiliilor judeţene;

Cele prevazute la art. 4 lit. b)

  1. a) finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 104 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. b)plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat
  3. c)finanţării drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 

  1. d)finanţării ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, pentru beneficiarii de ajutor social;

 

  1. e)finanţării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de sub autoritatea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

 

  1. f)finanţării cheltuielilor creşelor;

 

O alta chestiune interesant este ca la alin. 6 ni se precizeaza faptul, ca pe langa sumele defalcate pe taxa pe valoare adaugata, pentru finantarea cheltuielilor de la alin. (1) si (3) autoritatile administratiei locale aloca si sume din bugetele locale.

 

(6) Pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (3), autorităţile administraţiei publice locale alocă pe lângă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi sume din bugetele locale ale acestora.

In ceea ce priveste cotele de contributii pentru asigurarile de sanate acestea au fost stabilite astfel pe anul 2014 :

  • 2% pentru cota datorata de angajatori
  • 7% pentru cota datorata de personale prev. la art. 259 alin (6) din legea 95/2006.[10]
  • 5% pentru celalate categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse

Tot legea bugetului de stat stabileste si nivelul indemnizatiei pentru pensionari privind instituirea pensiei sociale minime garantate, fiind de 350 de lei.

Pentru finalizarea materialului credem ca ar fi interesant de aratat si cateva din cheltuielile pe care Guvernul le-a prevazut in 2014 si cati bani a alocat pentru acestea.[11]

Cheltuieli Suma propusa
Invatamantul Superior 2.174.696
Sanatate 2.921.401
Consolidarea si restaurarea monumentelor istorice 20.000
Prevenire si combatere inundatii si gheturi 6.293
Turism 60.662
Deplasari, detasari, transferari 157.726
Tichete de masa 20.000

 

Cu privire la noua lege a bugetului, actualul premier, Victor Ponta, a transmis presei prin diverse declaratii de presa, doua lucruri importante :

  • Nu se vor mari taxele si impozitele
  • Nu se schimba cota unica si nu se va introduce impozitarea progresiva

 

 

 

 

Bibliografie :

Legea nr. 356/2013 legea bugetului de stat 2014 (publicată în Monitorul Oficial nr. 805 din 19.12.2013

Legea nr. 500/2002 a finantelor publice(publicată în Monitorul Oficial nr. 597 din 13.08.2002), modificat şi completat prin: OUG. nr. 121/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 890 din 30.12.2010).

http://www.juridice.ro/299273/legea-bugetului-de-stat-pe-anul-2014.html

 

[1] Cu privire la etimologia cuvantului “buget”, originea lui provine din limba latina si desemna sac cu bani, punga, sau cufar.

[2] Conform articolului 138 al Constituției României, „Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului” (alin. 2).

[3] In situatia in care Parlamentul nu aproba legea bugetului pana la data de 15 decembrie, Guvernul poate solicita urgentarea acestei masuri.

[4] Legea nr. 500/2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 597 din 13.08.2002),

modificat şi completat prin: OUG. nr. 121/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 890 din 30.12.2010).

[5] (2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:

  1. b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;

[6] Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

[7] Interesant faptul, ca prin natura situatie si a circumstantelor, proiectul de buget a sosit la Senat la dl. Crin Antonescu, insa promulgarea legii efective a fost facuta de catre dl. Sorin Dumitrescu care detinea functia de presedinte interimar al Senatului. Actualmente, presedintele Senatului este dl. Calin Popescu Tariceanu.

[8] persoane care dispun asupra folosirii creditelor bugetare, acordate conform prevederii legilor bugetare, si care au calitatea de ordonatori bugetari. Potrivit dispozitiilor legale, au calitatea de ordonatori bugetari conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica.  http://www.dictio.ro/juridic/ordonator-de-credite accesat la data 26.11.2014

[9] Impozitele indirecte sunt incasate prin adaugarea la pretul produsului sau a serviciului unei cote de impozit. Exemple relevante pentru impozite indirecte sunt TVA-ul (Taxa pe valoare adaugata) sau accizele (e o taxa de consumatie care se datoreaza bugetului de stat doa pentru anumite produse cum ar fi tutun, alcool, benzina, motorina etc)

[10]Legea 95/2006 a reformei in sanatate. Art. 259 alin. (6) Pentru persoanele care se asigură facultativ în condiţiile art. 214 alin. (2), contribuţia lunară la fond se calculează prin aplicarea cotei de 10,7% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară, pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru.

[11] Date preluate din Anexa nr.1 si Anexa nr.2 din legea bugetului de stat pe anul 2014.

Sursa foto:business24.ro

Infractiunea de Omor in Noul Cod Penal

Infractiuni contra persoanei

Infractiuni contra vietii

Omorul

 

In ceea ce priveste Noul Cod Penal, acesta nu a adus schimbari infractiunii de omor. A ramas aceeasi infractiune fara a se aduce vreun element de noutate.

Ceea ce aveti mai jos este un fel de fisa sintetica, facuta dupa cartea dl. Tudorel Toader, adaptata la Noul Cod Penal. Schema acestuia fiind mentinuta in continuare.

 

Definitie. Infractiunea consta in uciderea unei persoane. Conform art. 188 Cod Penal. Omorul (1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicearea exercitarii unor drepturi.

Obiectul juridic. Consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, valoare fundamentala aparata de Constitutie si Codul Penal. Ca idee aici, mentionam ca actualul Cod Penal, fata de vechiul Cod Penal, a introdus o infractiune separata si anume ucidere la cererea victimei prev. de art. 190 C.P, care in vechiul Cod Penal ar fi fost incadrata la omor calificat prin neputinta de aparare a victimei.

Obiectul material. Este reprezentat de corpul victimei, persoana in viata si indiferent de starea de santate a acesteia. Mentionam ca este important ca victima sa fie in viata, altfel nu avem infractiune de omor.

Subietul activ si participatia penala. Subiectul activ poate fi orice persoana fizica sau juridica. Referitor la participatia penala, aceasta infractiune suporta toate formele participatiei penale, instigare, autor, coautorat, complicitate.

Latura obiectiva. Pe latura obiectiva avem 3 elemente si anume : elementul material, urmarea socialemente periculoasa imediata si relatia de cauzalitate intre cele doua. Elementul material consta intr-o actiune sau inactiune a faptuitorului. In practica, cele mai frecvente cazuri de omor sunt savarsite printr-o actiune. De exemplu actiunea faptuitorului de a lovi cu pumnul si picioarele in zona capului pana ce victima moare. Cu toate acestea, infractiunea poate fi savarsita si printr-o inactiune. De exemplu, medicul ca refuza cu intentie sa ii mai administreze tratement medicamentos pacientului sau.

Urmarea imediata consta in moartea victimei, care poate surveni imediat sau mai tarziu.

Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului si moartea victimei trebuie sa existe. Mentionam ca raportul exista chiar daca la producerea rezultatului au intervenit si alti factori, anteriori – concomitenti – posteriori (de exemplu faptul ca victima suferea de o boala). Insa, acest raport de cauzalitate este intrerupt daca intervine o cauza care prin ea insasi si independent de activitatea faptuitorului produce moartea victimei (de exemplu administrarea unui tratament medicamentos gresit a dus la moartea victimei).

Latura subiectiva. Presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei directe sau indirecte. Moartea victimei din culpa atrage incadrarea faptei la ucidere din culpa prev. de art. 192 C.P. Sub acest aspecte, nu intereseaza mobilul (cauza) sau scopul savarsirii faptei, care vor fi luate in calcul la individualizarea pedepsei. Cu toate acestea, in acceptiunea legiuitorului, un anumit mobil sau scop poate trage incadrarea intr-un omor calificat. De exemplu omorul savarsit din interes material este un omor calificat prev. de art. 189 lit. b) C.P.

Eroarea asupra persoanei nu influenteaza vinovatia faptuitorului si nici nu inlatura raspunderea sa.Cu privire la eroare mai puteti citi aici sau pe juridice.ro. Lovitura deviata, aberattio ictus – situatia cand faptuitorul are intentia sa il ucida pe A insa din gresita utilizare a instrumentului il ucide pe B. Constitutie tot infractiunea de omor si nu are relevanta ca a vrut sa il ucida pe A si l-a ucis pe B. Important este faptul ca a vrut sa ucida o persoana, suficient pentru existenta infractiunii.

Tentativa si consumarea. Tentativa la acesta infractiune se pedepseste. O problema foarte interesanta si dezbatuta, foarte des intalnita in practica, este delimitarea tentativei de omor de vatamare corporala prin care se pune in primejdie viata persoanei. Dl. Toader face cateva precizari  interesante si anume faptul ca cele doua se deosebesc sub aspectul laturii subiective in sensul ca la tentativa de omor avem intentie in legatura cu starea de pericol pentru viata victimei, iar la vatamarea corporala starea de pericol ii este imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie (intentie + culpa pentru rezultatul mai grav care s-a produs). Tot dl. Toader mai face cateva precizari cu privire la diferentierea celor doua si anume :

  • Obiectul vulnerant folosit
  • Intensitatea si efectele loviturilor
  • Zona capului vizata
  • Urmarile produse
  • Imprejurari semnificative cu privire la pozitia subiectiva a faptuitorului

Sanctiunea pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

„Sa eliminam imunitatea” a zis.

Interesant lucru pe care il mentiona dl. Iohannis in campanie electorala si prin dezbaterile cu Ponta. Si anume ca dorea sa elimine imunitatea parlamentara prin care acestia nu pot fi perchizionati, arestati s.a.m.d, fara incuviintarea Camerei din care fac parte.

Cu toate acestea, un deputat PNL, Mircea Rosca, avea emise pe numele sau din partea ministrului Justitiei trei cereri, una de perchezitie domiciliara, una pentru retinere si una pentru arestare preventiva. Ciudat lucru, ca acum dl. Iohannis este Presedintele ales al Romaniei nu a avut nicio influenta si toate cele trei cereri au fost respinse. Drept urmare, Mircea Rosca respira usurat.

Cu toate acestea, doamna Ecaterina Andronescu nu a scapat de justitie, Camera juridica din Senat a incuviintat cererea facuta de catre DNA pentru inceperea urmaririi penale a fostilor ministri Ecaterina Andronescu si Serban Mihailescu.

 

Sursa:Agerpres

Nu gasim un titlu potrivit pentru acest post

Nu am mai trecut demult pe aici. Cel putin nu in mod activ, de a posta. M-am uitat doar la statistici si spre surprinderea mea exista in jur de 150 vizitatori pe zi care ajung in marea lor majoritate din Google.

Ideea e ca o sa scriu mai des aici, insa, voi posta cred mai des opinii personale, intrucat nu am un loc dedicat acestui tip de mesaj. De altfel, categoria de opinii personale era consacrata mai demult.