Comunicat DNA cu privire la afirmatiilor scoase din context referitoare la declaratiile dna. Kovesi

19 februarie 2016
Nr. 166/VIII/3

COMUNICAT

În data de 18 februarie 2016, la emisiunea „Sinteza zilei” transmisă de postul de televiziune Antena 3, s-au formulat o serie de afirmații referitoare la punerea în executare, de către organele fiscale, a unei hotărâri judecătorești definitive, afirmații reduse la concluziile potrivit cărora „Kovesi dă dreptate Antena 3” și „Șefa DNA recunoaște că Antena 3 nu trebuie evacuată” – titluri care au apărut persistent pe ecran, pe parcursul emisiunii.

Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită punctul de vedere al doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție:

Cu referire la această împrejurare, procurorul șef al DNA nu a exprimat nici un punct de vedere privind modalitatea în care organele fiscale pun în executare o decizie judecătorească definitivă.

Dimpotrivă, procurorul șef Laura Codruța Kovesi reafirmă cu fermitate principiul potrivit căruia orice hotărâre judecătorească definitivă trebuie executată fără discuții și subliniază că acesta este un principiu de bază al statului de drept, care consacră separația și echilibrul puterilor în stat, fiind clar stipulat în Constituția României.

Cu referire la afirmațiile anterior menționate, doamna Laura Codruța Kovesi aduce la cunoștința opiniei publice că postul de televiziune Antena 3 nu i-a cerut nici un punct de vedere pe acest subiect.

Concluziile vehiculate în emisiunea Sinteza zilei din data de 18 februarie 2016 sunt neadevărate și se bazează pe o serie de afirmații făcute în anul 2014, scoase din context și răstălmăcite cu scopul vădit de a induce în eroare opinia publică.

Având în vedere că în emisiunea menționată, realizatorul/moderatorul a acreditat ideea că procurorul șef al DNA, ca reprezentant al sistemului judiciar, este părtinitor în raport cu punerea în executare, de către organele fiscale, a respectivei hotărâri judecătorești definitive, doamna Laura Codruța Kovesi a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii să constate dacă neadevărurile difuzate sunt de natură să afecteze negativ și nejustificat opinia publică, în sensul de pune la îndoială autoritatea și imparțialitatea autorității judiciare.

Continuare urmarire penala in dosarul Madalin Voicu, fata de DIACONU GELU – ȘTEFAN (presedinte ANAF) si GOGANCEA-VĂTĂȘOIU MIHAI, vicepreședintele ANAF (II)

10 februarie 2016
Nr. 118/VIII/3

COMUNICAT

În completarea comunicatului nr. 114/VIII/3 din 10 februarie 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:

IVAN GHEORGHE, manager al proiectului „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi”, pentru comiterea infracțiunilor de :
– folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene,
– deturnare de fonduri,
– spălarea banilor,
toate în formă continuată,

GRIGORE VASILICA, OLTEANU CARMEN, PEPENEL VALENTIN, pentru comiterea infracțiunii de spălarea banilor, în formă continuată,

PARASCHIV IULIAN COSTEL, manager al proiectului ”Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”, pentru comiterea infracțiunilor de :
– folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,
– deturnarea de fonduri,
– spălarea banilor,
– influențarea declarațiilor,

PARASCHIV BOGDAN FLORIN, pentru comiterea infracțiunii de: influențarea declarațiilor, în formă continuată,

RADU IRINA-VALERIA, manager general al Asociației Partida Romilor „Pro Europa” pentru comiterea infracțiunilor de :
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,
– deturnarea de fonduri,
– spălarea banilor,
– influențarea declarațiilor,

ROTARIU FLORENTINA, responsabil financiar, pentru comiterea infracțiunilor de :
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,
– deturnarea de fonduri,
– spălarea banilor,
– cumpărarea de influență,
– influențarea declarațiilor,

DIACONU GELU – ȘTEFAN, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru comiterea infracțiunilor de :
– favorizarea făptuitorului,
– abuz in serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

GOGANCEA-VĂTĂȘOIU MIHAI, vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru comiterea infracțiunilor de :
– favorizarea făptuitorului,
– abuz in serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

Din ordonanța prin care s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții anterior menționați, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1.Cu referire la proiectul „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi” finanțat cu fonduri europene:

Grupul țintă (reprezentând un număr de 3.296 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile) a fost constituit in baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanții, aceștia din urma neavând cunoștință despre faptul ca au făcut parte din grupul țintă.

Pentru a-și însuși în mod ilicit sume din cadrul proiectului, de comun acord cu conducerea Asociației Partida Romilor „Pro Europa”, managerul de proiect Ivan Gheorghe împreună cu membrii echipei de management, Grigore Vasilica – soția lui Ivan Gheorghe, Rotariu Florentina – responsabil financiar, Pepenel Valentin – coordonator național, au supraevaluat costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului. În acest sens, în perioada derulării proiectului, persoanele anterior menționate au încasat următoarele sume, după cum urmează:
Ivan Gheorghe – 1.066.186 lei în perioada 24.09.2010 – 03.04.2014
Grigore Vasilica – 676.255 lei în perioada 24.09.2010 – 03.04.2014
Rotariu Florentina – 277.367 lei în perioada 24.09.2010 – 06.08.2013
Pepenel Valentin – 459.244 lei în perioada 24.09.2010 – 03.04.2014

2. Cu referire la proiectul”Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”, finanțat cu fonduri europene:

În cadrul proiectului, în vederea stimulării persoanelor din grupul țintă, managerul proiectului, Paraschiv Iulian a propus acordarea unei subvenții de 600 de lei tuturor persoanelor care au absolvit cursurile de calificare/formare profesională prin intermediul proiectului. Prin Decizia nr.1 din 22.08.2011 semnată de președintele Nicolae Păun propunerea a fost validată.

A rezultat ca persoane din cadrul grupului țintă, care urmau să participe la cursurile de formare, au fost chemate în diverse locații din localitățile aparținând județelor vizate de proiect și au fost informate că vor avea loc niște cursuri de calificare pe diverse meserii (florar, lucrător comerț, bucătar, lucrător construcții) și vor primi și bani din fonduri europene. Ulterior, unele dintre aceste persoane au urmat câteva ore de curs și la final au primit un certificat de absolvire precum și sume de bani între 300 și 600 de lei. Alți participanți, deși s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciun curs și totuși, unii dintre ei, au primit sume de bani între 300 și 600 de lei sau nu au primit deloc.

3. Reprezentanții Asociației Partida Romilor ” Pro Europa” ar fi deturnat de asemenea și fondurile alocate de la bugetul de stat

Pentru deturnarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, conducerea Asociației Partida Romilor „Pro Europa”, împreuna cu departamentul de contabilitate (reprezentat de Rotariu Florentina si Radu Irina Valeria) a întocmit în fals mai multe convenții civile ce presupuneau angajarea fictivă, pe o perioada determinata, în cadrul Asociației Partida Romilor, a unor membri ai asociației din județele tarii. Aceștia trebuia să fie plătiți cu circa 1500 lei, sumă pe care aceștia nu au primit-o niciodată și nici nu aveau cunoștință despre aceasta. Pentru întocmirea acestor convenții civile, Rotariu Florentina a folosit datele de identitate înscrise pe copii ale cărților de identitate ale membrilor Asociației Partida Romilor, care se aflau la sediul din București.

Modalitatea frauduloasă de deturnare a fondurilor primite de la bugetul de stat a fost descoperită în contextul în care, o parte dintre persoanele angajate în mod fictiv (prin convenții civile) au primit la domiciliu de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de la A.N.A.F., decizii de impunere prin care li se solicita plata contribuțiilor sociale datorate în baza „presupuselor activități” efectuate in cadrul Asociației Partida Romilor.

În perioada 2011-2015, în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a plătit, lunar, sume de bani fixe în cuantum total de 217.300 lei, deputatului Mădălin Voicu și a asigurat soției acestuia Olteanu Carmen, un salariu (fără nicio contraprestație), în cadrul unuia din proiectele derulate de Asociația Partida Romilor. Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcționari și demnitari, intervenții concretizate în contextul validării proiectelor cu finanțare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice și în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa.

Tot în vederea disimulării actelor nelegale întreprinse, Păun Nicolae a inițiat următoarele activități:
– colectarea (prin intermediul reprezentanților regionali ai Asociației Partidei Romilor ”Pro Europa”) a deciziilor de impunere deja recepționate de persoanele care au fost incluse fictiv în proiectele finanțate cu fonduri europene
– solicitarea reprezentanților regionali ai Asociației Partidei Romilor ”Pro Europa” să transmită persoanelor ce au primit decizii de impunere că situația va fi rezolvata fără ca acestea sa fie nevoite să plătească sumele de bani imputate de A.N.A.F.
– influențarea declarațiilor date în calitate de martor de către persoane angajate sau beneficiare in cadrul proiectelor, inclusiv prin oferirea unor sume de bani.

De asemenea, în același context, ca urmare a demersurilor inițiate de deputatul Păun Nicolae și mijlocite de deputatul Mădălin Voicu, președintele A.N.A.F. Diaconu Gelu – Ștefan, împreună cu vicepreședintele A.N.A.F., Gogancea-Vătășoiu Mihai au emis circularele nr. 10/07.01.2015 și A-PRS1391/08.05.2015. Scopul acestor circulare era scutirea persoanelor angajate prin convenții civile la Asociația Partida Romilor și notificate de către organele fiscale că figurează cu debite restante aferente contribuției de asigurări de sănătate pentru anul 2012, de la plata acelor contribuții. De asemenea, organele competente erau notificate că acele persoane nu aveau această obligație de plată.

Circularele nr. 10/07.01.2015 si A-PRS1391/08.05.2015 au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale. Astfel, s-a dispus fie neîncasarea, prin necomunicare/stoparea transmiterii către contribuabili a deciziilor privind regularizarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012, fie neluarea măsurilor pentru încasarea contribuțiilor, în cazul deciziilor deja comunicate.

Aceste acțiuni au produs, pe de o parte, un prejudiciu bugetului de stat (aferent neîncasării contribuțiilor sociale) iar pe de alta parte un folos patrimonial în beneficiul Asociației Partida Romilor Pro Europa.

Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Continuare urmarire penala fata de suspectul Madalin Voicu si Paun Nicolae (I)

Comunicat DNA cu privire la infractiunile comise de catre deputatul Madalin Voicu si Paun Nicolae.

COMUNICAT

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cererea și referatul întocmit în cauză, în vederea sesizării ministrului Justiției pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și a arestării preventive a deputaților:

PĂUN NICOLAE, care deține și calitatea de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene,
– deturnare de fonduri,
– spălare a banilor,
– efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
– cumpărare de influență,
– influențare a declarațiilor,
toate în formă continuată;

VOICU MĂDĂLIN ȘTEFAN, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– fals în declarații,
– spălare a banilor,
toate în formă continuată.

Cererea procurorilor anticorupție are în vedere faptul că, potrivit ordonanțelor prin care s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de cei doi suspecți, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
1. La inițiativa Asociației Partida Romilor „Pro Europa”, al cărei președinte este deputatul PĂUN NICOLAE, a fost realizat, în toate județele României, în perioada 2010 – 2013, proiectul „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi”, cu finanțare din fonduri europene.
Prin implementarea proiectului se urmăreau mai multe aspecte, printre care crearea a 200 de noi locuri de muncă și implicarea, în inițiative de antreprenoriat social, a unui număr de peste 3.000 de persoane provenite din grupuri defavorizate. Prin cererea de finanțare s-a stabilit că grupul țintă va beneficia de servicii și activități care să conducă la creșterea capacității de a participa pe piața muncii, la creșterea motivației de a deveni persoane active, la creșterea gradului de informare.
Din probele administrate a reieșit că grupul țintă (reprezentând un număr de 3.296 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile) a fost constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanții, aceștia din urmă neavând cunoștință despre faptul ca au făcut parte din grupul țintă.
Totodată, în momentul semnării contractului, deputatul Păun Nicolae a impus fiecărui angajat din cadrul proiectului ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donație organizației Asociatia Partida Romilor „Pro Europa”. Astfel, în contul deținut de Asociația Partida Romilor „Pro – Europa”, în perioada 27.09.2010 – 19.12.2013 au fost efectuate donații în sumă totală de 428.307,11 lei.
Din probele administrate a reieșit că obiectivele proiectului nu au fost realizate; că majoritatea banilor destinați proiectului (77%) au fost folosiți pentru plata salariilor angajaților proiectului, costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului au fost supraevaluate, la cursurile de pregătire organizate la două hoteluri din Sinaia au participat doar 163 de persoane existente în Registrul grupului țintă format din 3.296 persoane.
A rezultat că sumele acordate proiectului „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi” ca finanțare sunt neeligibile în integralitatea lor, astfel că s-a creat un prejudiciu în suma totală de 12.384.208,72 lei (10.892.425,43 lei reprezentând fonduri europene și 1.491.783,29 lei de la bugetul de stat), având în vedere operațiunile ilicite derulate de conducerea Asociației Partida Romilor și de către managementul proiectului.
2. Tot prin Asociația Partida Romilor Pro Europa, în perioada 2010 – 2013, s-a derulat și proiectul cu finanțare intitulat ”Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”, cu finanțare din fonduri europene.
Obiectivul general al proiectului a constat în sprijin pentru integrarea socio-profesională și accesul la o calificare relevantă pe piața muncii pentru șomerii tineri, de lungă durată și persoane inactive, cu focalizare pe cei de etnie romă, din 9 județe ale țării (Alba, Bacău, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Mureș și Vaslui). Programele de formare de care urmau a beneficia cei din grupul țintă au fost: lucrător în construcții, lucrător în izolații, zidar, pietrar, tencuitor, barman, bucătar, chelner, lucrător în comerț, frizer, manichiurist, pedichiurist.
Au fost selectate peste 3.000 de persoane care au fost îndrumate să parcurgă programe de calificare profesională, respectiv tineri cu vârsta între 15-24 de ani, șomeri de lungă durată, șomeri tineri și persoane inactive.
A rezultat ca unii dintre participanți au urmat câteva ore de curs și la final au primit un certificat de absolvire, precum și sume de bani între 300 și 600 de lei, în timp ce alte persoane, deși s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciun curs, dar au primit sume de bani între 300 și 600 de lei sau nu au primit deloc.
Solicitarea la plată a acestor subvenții, prin cererile de rambursare, este nejustificată, iar documentele atașate în acest nu pot justifica modul de cheltuire a banilor.
Din probele administrate a reieșit că proiectul a fost lipsit de finalitate, cursurile s-au derulat haotic, insuficient, fără a se urmări instruirea temeinică a cursanților și fără a se parcurge într-un mod relevant cele 360 de ore prevăzute de contractele de pregătire profesională, astfel că s-au irosit în mod nejustificat resursele financiare atrase din Fondului Social European și din bugetul de stat, iar sumele acordate ca finanțare sunt neeligibile în integralitatea lor.
A fost creat un prejudiciu în sumă totală de 14.866.500 lei (13.327.971 lei din bugetul Fondului Social European și 1.538.529 lei din bugetul național).

Cu referire la ambele proiecte, în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a obținut pe nedrept fonduri europene aferente celor două proiecte, în sensul în care:
– a determinat stabilirea grupurilor țintă cu persoane fictive, în baza întocmirii unor documente ce nu corespund realității.
i-a determinat pe angajații din cadrul celor două proiecte să plătească un procentaj din salariul pe care îl încasau către Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, cu titlu de donație. Donațiile astfel strânse, în mod nelegal, de asociație, totalizează 1.364.098,11 lei (428.307,11 lei aferente proiectului „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi” și 935.791 lei aferente proiectului „Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”).
a întocmit și a semnat cererile de plată aferente celor două proiecte, pe baza de documente justificative ce nu corespund realității, având ca urmare prejudicierea bugetului comunităților europene cu suma totală de 24.220.396,43 lei și bugetul de stat cu suma totală de 3.030.312 lei, reprezentând partea de cofinanțare.
Sumele de bani alocate de la bugetul de stat au fost obținute pe nedrept, prin prezentarea, ca documente justificative, a unor convenții civile încheiate în mod fictiv de Asociația Partida Romilor. În vederea disimulării și ascunderii activității ilegale săvârșite în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor „Pro Europa” în contextul deturnării fondurilor alocate de la bugetul de stat, începând cu luna ianuarie 2015, Păun Nicolae, folosindu-se de calitatea de deputat al Parlamentului României – Camera Deputaților, a făcut demersuri pentru promovarea unui proiect de lege privind anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice. De asemenea, Păun Nicolae a făcut demersuri astfel încât ANAF să nu încaseze sumele aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa. Aceasta, în condițiile în care, persoanele (cetățenii de etnie romă care au fost incluși în mod fictiv în proiectele și acțiunile Asociației Partida Romilor „Pro Europa”) au primit decizii de plata din partea instituțiilor statului;
– a creat circuite financiare, disimulând sumele de bani obținute din donații, în scopul de a da o aparență legală cheltuielilor din cadrul celor două proiecte;
– a efectuat, prin persoane interpuse, în numele unei societăți comerciale, tranzacții cu terenuri achiziționate la prețuri subevaluate, pentru a-și însuși sumele de bani rezultate și pentru a disimula originea infracțională;
– a condus in fapt activitatea aceiași societăți comerciale (inclusiv prin reprezentarea societății), în sensul că a intermediat și a înlesnit obținerea de credite bancare pentru societate, a întocmit acte financiare si contabile justificative in contextul unor controale ale organelor fiscale;
În perioada 2011-2015, în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a plătit, lunar, sume de bani fixe în cuantum total de 217.300 lei, deputatului Mădălin Voicu și a asigurat un salariu unei persoane din familia acestuia acestuia (fără nicio contraprestație), în cadrul unuia din proiectele derulate de Asociația Partida Romilor. Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcționari și demnitari, intervenții concretizate în contextul validării proiectelor cu finanțare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice și în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa.
În perioada octombrie 2015 – decembrie 2015, suspectul Păun Nicolae, aflându-se în posesia listelor cu martori citați de DNA, respectiv fiind încunoștințat despre aceste aspecte, a determinat mai multe persoane, prin corupere, în mod direct, sau prin intermediari, să nu dea declarații sau sa dea declarații mincinoase în fața organelor de urmărire penală cu privire la activitatea derulată în cadrul Asociației Partida Romilor Pro Europa, in contextul derulării celor două proiecte cu finanțare europeană menționate mai sus.
În perioada 2011-2015, cu intenție, suspectul Mădălin Voicu, în exercitarea obligațiilor ce derivă din calitatea de deputat, a depus declarații de avere la Camera Deputaților, fără a declara sumele de bani obținute de la Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, totalizând 300.682 lei – venit brut si 217.300 lei venit net. Banii respectivi fuseseră primiți de la Păun Nicolae, prin intermediul Asociației Partida Romilor Pro Europa, cu justificarea „plăți drepturi de autor” în perioada 2011-2015. Acești bani proveneau din fondurile alocate derulării proiectelor europene despre care Mădălin Voicu știa ca sunt deturnați, având în vedere că o persoană din familia sa fusese angajată în cadrul proiectului „Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine” și remunerată cu suma totală de 194.241 lei.
Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a fost formulată având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.

Prezentele cereri intră sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală și ale Constituției României, prin urmare, persoanele față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de încuviințare a reținerii și arestării preventive, beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Continuare urmarire fata de suspectul Tiberiu Nitu – fostul procuror general

Tot pentru posterioritate punem si acest comunicat cu privire la continuarea urmaririi penale fata de Tiberiu Nitu.

 

În completarea comunicatului nr. 100/VIII/3 din 05 februarie 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul:

NIȚU TIBERIU-MIHAIL, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Nițu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere.

De menționat este faptul că, oricum, și fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, în virtutea funcției, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.

Protocolul semnat de procurorul general Nițu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului București.
Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 03.07.2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptățite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și primul ministru. De asemenea, de însoțire permanentă beneficiau și ministrul de interne și procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoțire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulației rutiere în municipiul București.
Prevederile referitoare la circulația pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoțiți de echipaje de poliție rutieră pe parcursul deplasărilor. Rațiunea acestor prevederi ține atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliția Română, cât și de a garanta desfășurarea în bune condiții a circulației rutiere.
În acest sens, trebuie avut în vedere că însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecința perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare și control al traficului.
Astfel, în aceste situații, intersecțiile unde acționează agenții de poliție nu sunt alese în funcție de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulației, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenții de poliție rutieră aflați în posturile fixe opresc circulația celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.
În condițiile în care numărul de agenți de poliție care desfășoară la un anumit moment dat activități de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu București variază între 60 și 80, asigurarea dispozitivului de siguranță pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliție Rutieră este alocată exclusiv activității de însoțire, cu afectarea celorlalte responsabilități. Drept urmare, un număr important de intersecții cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenții de poliție care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale.
Având în vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere Președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și primul ministru. În considerarea importanței acestor funcții în stat, legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate și al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menționați pot fi însoțiți în toate deplasările pe care le efectuează.
Același act normativ prevede, în dispozițiile art. 223 alin. 3, că miniștrii pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență. Spre deosebire de ipoteza anterioară, beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiții – existența unei împrejurări neuzuale, precum și a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinație într-un interval scurt.
În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători și a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore și luminoase și să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulație prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, așa cum este suficient pentru deplasarea ambulanțelor și a autoturismelor de intervenție ale poliției, iar suplimentarea cu echipaje de poliție rutieră și închiderea intersecțiilor de pe traseu se justifică doar în situații excepționale.
În cazul în care un ministru sau, în cazul de față procurorul general, consideră că se găsește într-o asemenea situație excepțională, Serviciul de Protecție și Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziție cu privire la însoțirea acelei deplasări. Trebuie menționat și că Poliția Română nu are competențe în asigurarea protecției demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecție și Pază doar în limitele competențelor legale.
Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptățite să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere, respectiv foștii președinți ai României, candidații la funcția de președinte pe durata activităților electorale, șefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare și omologii străini ai demnitarilor români.

Suspectului Nițu Tiberiu-Mihail i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

9 Decembrie – Ziua Internațională a Anticorupției

9 Decembrie – Ziua Internațională a Anticorupției

Deși ȋn ochii multor români ziua de 9 decembrie nu are nicio valoare, prin Convenția Organizației Națiunilor Unite ȋmpotriva corupției, această zi a căpătat, mai ales din punct de vedere juridic o ȋncărcătură uriașă. Astfel, ziua de 9 decembrie a devenit Ziua Națională Anticorupție.

Dar ce este corupția ? Ce efecte are asupra societății noastre ? Dacă ne uităm in DEX, sesizăm ca termenul este explicat printr-o mulțime de sinonime care pun accent pe imoralitate. Cu toate acestea, ȋn ochii noștri, corupția se prezintă ca o metodă de a-ți spori patrimoniul ȋntr-un mod nu tocmai legal. E ceea ce ȋi atrage pe oameni ȋn această furtună, faptul de a face bani mulți și repede printr-o acțiune care le este interzisă. E ȋn firea omului tocmai din geneză să aspire la lucrurile interzise.

Astăzi pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție s-a prezentat un bilanț cu activitatea acestei instituții. Din perspectiva multor români, ȋncrederea ȋn acestă instituție a tot crescut, mai ales prin prisma arestărilor unor demnitari care păreau intangibili. Acest aspect este relevat și ȋn comunicatul DNA, care stipulează că “Între cei pedepsiți pentru fapte de corupție figurează numeroși demnitari de rang înalt, ceea ce arată că principiul „nimeni nu este mai presus de lege” devine realitate în România.”

DNA-ul se laudă cu circa 8.000 de persoane trimise ȋn judecată ȋn ultimii 10 ani, dintre care aproape 5.000 au fost condamnate definitiv.

Cât privește anchetele ȋn care ȋn dosar se aflau nume “grele”, comunicatul afirmă că acestea s-au finalizat cu stabilirea vinovăției a 90% dintre persoanele trimise ȋn judecată, fapt ce vrea să ateste faptul că procurorii DNA construiesc cazuri solide și ȋntemeiate pe probe pertinente.

Referitor la statistica sesizărilor primite de către DNA, acestea cresc de la an la an, ceea ce semnifică faptul că cetățenii români ȋși alungă teama și au ȋncredere tot mai mare ȋn actul de justiție. Se arată ȋn comunicat că “În anul 2015, numărul sesizărilor de la cetățeni și peroane juridice a fost cu 40% mai mare decât anul trecut, iar anul 2014 a crescut cu 75% față de anul precedent.”

Comunicatul se ȋncheie printr-un mod ȋn care se reamintește ȋncă o dată importanța independenței procurorilor dar și a judecătorilor ȋn domeniul justiției “Atâta vreme cât independența procurorilor și stabilitatea instituțională a DNA se vor menține, instituția își va continua activitatea în mod corect și profesionist, pentru asigurarea unui act de justiție corect, echilibrat, fără partizanat, în beneficiul statului de drept și cetățeanului român.

DNA cere apararea independentei in urma afirmatiilor facute de catre Victor Viorel Ponta

E o placere pentru mine sa constat ca sistemul judiciar merge cel mai bine in Romania. In sfarsit se apreciaza valori precum independenta justitiei.

18 septembrie 2015
Nr. 1482/VIII/3

COMUNICAT

Urmare a unor afirmații făcute în mediul online, la data de 17 septembrie 2015, de către primul-ministru al României Ponta Victor-Viorel, după emiterea comunicatului de presă nr. 1472/VIII/3 din 17 septembrie 2015, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Primul-ministru al României Ponta Victor-Viorel, pe un site de socializare a afirmat printre altele că: „(….) singura problemă a țării este obsesia unui procuror total neprofesionist în a se afirma în carieră inventând și imaginând fapte și situații neadevărate din urmă cu 10 ani!”.

La data de 18 septembrie 2015, în cadrul Adunării Generale a Procurorilor, constituită la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, în legătură cu propunerile de modificare și completare a Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, a fost inclus pe ordinea de zi și subiectul privind aceste declarații lansate în spațiul virtual de către premierul României.

Cu această ocazie, prin votul unanim exprimat, cei 90 de procurori prezenți la Adunarea Generală a Direcției Naționale Anticorupție au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze dacă afirmațiile respective sunt de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său.
Declarația respectivă este cu atât mai gravă cu cât actele întocmite de procuror sunt supuse verificării de către șefii ierarhici, sub aspectul legalității și temeiniciei, conform dispozițiilor Codului de Procedură Penală.
Astfel, afirmațiile făcute de Ponta Victor-Viorel, prin prisma funcției deținute, au un impact deosebit asupra opiniei publice, fiind de natură să submineze și să aducă atingere instituției în care își desfășoară activitatea procurorul, precum și independenței sistemului judiciar.

În solicitarea adresată CSM, procurorii Direcției Naționale Anticorupție consideră că afirmațiile denigratoare făcute de primul ministru afectează reputația profesională a procurorului care a instrumentat cauza cât și a procurorilor abilitați să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia soluției dispuse în dosarul respectiv – trimitere în judecată.

Aceste afirmații pun la îndoială obiectivitatea cu care sunt instrumentate dosarele penale cât și probitatea morală și profesională a procurorilor care-și desfășoară activitatea în cadrul acestei instituții, ceea ce este de natură să aducă o gravă atingere independenței Direcției Naționale Anticorupție.
Reamintim că independența sistemului judiciar este o consecință a integrității profesionale și morale, iar imparțialitatea și integritatea sunt atribute ce trebuie garantate conform prevederilor legale.