Punct de vedere cu privire la ordonanţa nr. 13 din 31 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

Punct de vedere cu privire la ordonanţa nr. 13 din 31 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

 

Ordonanţa nr. 13 din 31 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, a suscitat un real interes cetăţenilor din România. Drept dovadă, au existat 6 zile consecutive, în care cetăţenii, în special din Bucureşti dar şi din alte oraşe, au protestat împotriva atât a conţinutului ordonanţei şi a modificărilor pe care aceasta le avansează, dar şi împotriva modului prin care aceasta a intrat în vigoare şi anume ordonanţa de urgenţă.

Cu privire la conţinutul ordonanţei, arătăm că aceasta propune modificări, de natură penală, care în contextul nivelului ridicat de coruptie în România, atât la nivel local, judeţean cât şi central, aceste modificări nu s-au arătat a fi in interesul cetăţenilor.

Astfel, infracţiunea de abuz în serviciu, reglementată de art. 297 Cod Penal, are, actualmente, un conţinut care nu stârneşte probleme în tragerea la răspundere a funcţionarului public care săvârşeşte o astfel de faptă. Motivaţia modificării acestui articol, a fost punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal şi ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Sub acest aspect, Curtea Constituțională a avut câteva paragrafe ȋn care a antamat problematica pragului valoric și a conceptului de gravitate ȋn cadrul infracțiunii de abuz ȋn serviciu. Astfel, ȋn cuprinsul paragrafului nr. 71 din decizia mai sus menționată, Curtea Constituțională pune ȋn vedere că la solicitarea Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia a adoptat un raport asupra relației dintre responsabilitatea ministerială politică și cea penală. Se arată de către Curte, prin acest raport, că, o prevedere penală prea generală devine foarte problematică ȋn raport de art. 7 din Convenția Europeană  a Drepturilor Omului. De asemenea, s-a avut ȋn vedere, tot prin același raport, că ar trebui ca prevederile abuzului ȋn serviciu „să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu, infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice ş.a.m.d. […]. Mai mult, trebuie impuse criterii suplimentare cum ar fi, spre exemplu, cerinţa existenţei intenţiei sau neglijenţei grave”.

Arătăm că motivele exprimate de către Comisia de la Veneția, nu prezintă sustenabilitate și sunt lipsite de eficiență penală. Cu alte cuvinte, Comisia de la Veneția, aduce ȋn cadrul infracțiunii de abuz ȋn serviciu, elemente care sunt specifice altor infracțiuni. Spre exemplu, prin sintagma „infracțiuni grave ȋmpotriva proceselor democratice naționale” s-ar putea contura elementul material din cadrul altor infracțiuni precum art. 271, art. 274, art. 277, art. 279, art. 282 sau titlurile IX, X, XI, din cuprinsul Codului Penal.

Mai observă Curtea, ȋn paragraful 75, că, legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nici o anumită intensitate a vătămării produse prin intermediul săvâșirii infracțiunii de abuz ȋn serviciu. Astfel, ȋn paragraful 76 constată Curtea că ȋndeplinirea conținutului constitutiv al infracțiunii intră ȋn sfera normei de incriminare și că ȋși exprimă rezervare ȋn a aprecia că aceasta a fost intenția reală a legiuitorului.

Ne punem ȋntrebarea, ȋn mod retoric, ce a condus Curtea Constituțională ȋn a aprecia că nu a fost intenția reală a legiuitorului să tragă la răspundere penală persoana ce se ȋncadrează ȋn conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz ȋn serviciu. O asemenea afirmație nu ȋși are fundament juridic, ȋntrucât, atât ȋn actuala reglementare, dar și ȋn cea precedentă, abuzul ȋn serviciu nu a avut o reglementare a unui prag valoric. Considerăm că este și greu de cuantificat, ȋn mod real și echitabil, care este un prag valoric ce trebuie atins pentru a fi vorba de existența unei infracțiuni. Spre exemplu, legiuitorul s-a abținut ȋn a reglementa limite minime și maxime ȋn ceea ce privește elementul material al unor infracțiuni. Nu s-a stipulat niciodată câte bunuri trebuie furate, pentru a fi ȋn prezența unei infracțiuni de furt. Aprecierea aceasta, este lăsată prin individualizarea pedepsei, judecătorilor. Ei trebuie să facă o diferența ȋntre o mamă care comite un furt de alimente pentru ȋntreținerea copiilor și o persoană care comite un furt doar din oportunitate.

Astfel, observația Curții, ȋn ceea ce privește intenția legiuitorului, care ȋn mod eronat nu a stipulat un prag valoric și o definire a vătămării grave, nu este, ȋn opinia noastră, pertinentă.

Finalmente, Curtea, a conchis că statul are și alte pârghii decât cele penale pentru ȋnlăturarea consecințelor unor fapte care „deşi, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.” Arătăm ca prin această afirmație, se poate induce ideea, ȋntr-un mod subtil, că infracțiunile de serviciu, nu au un caracter grav și că ȋn raport de acestea, se sugerează ȋnlăturarea aplicării unei pedepse.

Considerăm că această idee este dăunătoare și nu este ȋn acord cu menținerea unui stat de drept bine ancorat ȋntr-o realitate juridică corectă și eficientă. In opinia noastră, funcționarul public este o persoană din administrație, care sădește fundația unui ȋntreg aparat administrativ și care funcționează ca un corp uman. Apariția unei maladii, netratată, va duce inevitabil la apariția sucombării. Prin urmare, relaxarea politicii penale, ȋn ceea ce ȋi privește pe funcționarii publici dar și pe funcționarii publici asimilați, conform art. 175 Cod Penal, prin scoterea acestora din sfera ilicitului penal, având ȋn vedere modificarea adusă prin ordonanța supusă analizei, nu este o măsură care să conducă, nici pe departe, la eliminarea corupției.

O modificare pe care am putea să o considerăm benefică ar putea fi micșorarea limitelor de pedeapsă. Actualmente, infracțiunea de abuz ȋn serviciu, este pedepsită cu ȋnchisoarea de la 2 la 7 ani și interzicearea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. Considerăm că o scădere a limitelor la 1 an si 5 ani ar fi o modificare mai eficientă.

Procedural vorbind, mecanismele care reglementează renunțarea la urmărirea penală, alături de clasare, sunt metode prin care procurorul poate renunța la anchetarea unei infracțiuni, dacă consideră că nu există un interes public ȋn urmărirea faptei. Inlăturarea sintagmei de „pericol social” din conținutul constitutiv al infracțiunii, fostul art. 18 indice 1, a dus la apariția altor instituții de drept penal, cum ar fi renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei. Toate aceste instituții, au avut ȋn vedere ideea exprimată de către Curtea Constituțională, și anume, infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă și că ȋn raport de subiectul activ, aplicarea unei pedepse nu ar fi benefice.

Prin aceast modificare a limitelor de pedeapsă, funcționarii publici ar putea să aibe acces la aceste instituții de drept penal. Astfel, nu vor fi scoși din sfera ilicitului penal de iure, ci vor trece prin filtrul unui procuror sau judecător.Cu privire la soluțiile prezentate de Curtea Constituțională și anume că pentru aceste fapte, s-ar putea foarte bine eficientiza tragerea la răspundere a funcționarilor publici prin intermediului Codului Muncii sau a legii contenciosului administrativ.

Ne exprimăm rezerve serioase ȋn a aduce din sfera ilicitului penal ȋn sfera dreptului muncii sau a administrativului, fapte care au prejudiciat statul român sau cetățenii români. Legiuitorul a catalogat aceste fapte ca fiind infracțiuni și cărora li se aplică pedepse prevăzute de Codul Penal.

Referitor la chestiunea abuzului ȋn serviciu Curtea, ȋn paragraful 80. „apreciază că responsabilitatea de a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind „abuzul în serviciu”, ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare.”

Arătăm pe această cale că, nu s-a instituit obligativitatea modificării infracțiunii de abuz ȋn serviciu ȋn ceea ce privește instituirea unui prag valoric. Decizia Curții Constituționale, stipulează ȋn dispozitiv „constată că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Astfel, Curtea s-a pronunțat că acest articol, este constituțional doar ȋn măsura ȋn care prin sintagma ȋndeplinește ȋn mod defectuos se conchide că este vorba despre ȋndeplinirea unui act prin ȋncălcarea legii.

In fine, mai arătăm că s-au produs ȋn perioada actuală, o serie de confuzii și de interpretări greșite a deciziei Curții Constituționale. Astfel, decizia nr. 405/2016 a Curții, reprezintă, ȋn esență, o decizie interpretativă. Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională nu a declarat textul de la art. 297 ca fiind neconstutițional, ci doar a arătat că prin sintagma ȋndeplinire defectuoasă, se ȋntelege o ȋndeplinire a unui act prin ȋncălcarea legii. Urmărind acest raționament, abuzul ȋn serviciu, nu a fost dezincriminat și nu a suferit nicio modificare. Chiar și ȋn situația ȋn care, legiuitorul, râmând pasiv, neoperând nicio modificare, textul nu a fost abrogat. Decizia Curții, fiind una interpretativă, nu a suspendat norma juridică. Textul este suspendat timp de 45 de zile și necesită modificarea acestuia ȋn acord cu decizia Curții Constituționale, ȋn ipoteza admiterii unei excepții de neconstituționalitate.

 

 

Comunicat DNA cu privire la afirmatiilor scoase din context referitoare la declaratiile dna. Kovesi

19 februarie 2016
Nr. 166/VIII/3

COMUNICAT

În data de 18 februarie 2016, la emisiunea „Sinteza zilei” transmisă de postul de televiziune Antena 3, s-au formulat o serie de afirmații referitoare la punerea în executare, de către organele fiscale, a unei hotărâri judecătorești definitive, afirmații reduse la concluziile potrivit cărora „Kovesi dă dreptate Antena 3” și „Șefa DNA recunoaște că Antena 3 nu trebuie evacuată” – titluri care au apărut persistent pe ecran, pe parcursul emisiunii.

Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită punctul de vedere al doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție:

Cu referire la această împrejurare, procurorul șef al DNA nu a exprimat nici un punct de vedere privind modalitatea în care organele fiscale pun în executare o decizie judecătorească definitivă.

Dimpotrivă, procurorul șef Laura Codruța Kovesi reafirmă cu fermitate principiul potrivit căruia orice hotărâre judecătorească definitivă trebuie executată fără discuții și subliniază că acesta este un principiu de bază al statului de drept, care consacră separația și echilibrul puterilor în stat, fiind clar stipulat în Constituția României.

Cu referire la afirmațiile anterior menționate, doamna Laura Codruța Kovesi aduce la cunoștința opiniei publice că postul de televiziune Antena 3 nu i-a cerut nici un punct de vedere pe acest subiect.

Concluziile vehiculate în emisiunea Sinteza zilei din data de 18 februarie 2016 sunt neadevărate și se bazează pe o serie de afirmații făcute în anul 2014, scoase din context și răstălmăcite cu scopul vădit de a induce în eroare opinia publică.

Având în vedere că în emisiunea menționată, realizatorul/moderatorul a acreditat ideea că procurorul șef al DNA, ca reprezentant al sistemului judiciar, este părtinitor în raport cu punerea în executare, de către organele fiscale, a respectivei hotărâri judecătorești definitive, doamna Laura Codruța Kovesi a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii să constate dacă neadevărurile difuzate sunt de natură să afecteze negativ și nejustificat opinia publică, în sensul de pune la îndoială autoritatea și imparțialitatea autorității judiciare.

Continuare urmarire penala in dosarul Madalin Voicu, fata de DIACONU GELU – ȘTEFAN (presedinte ANAF) si GOGANCEA-VĂTĂȘOIU MIHAI, vicepreședintele ANAF (II)

10 februarie 2016
Nr. 118/VIII/3

COMUNICAT

În completarea comunicatului nr. 114/VIII/3 din 10 februarie 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:

IVAN GHEORGHE, manager al proiectului „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi”, pentru comiterea infracțiunilor de :
– folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene,
– deturnare de fonduri,
– spălarea banilor,
toate în formă continuată,

GRIGORE VASILICA, OLTEANU CARMEN, PEPENEL VALENTIN, pentru comiterea infracțiunii de spălarea banilor, în formă continuată,

PARASCHIV IULIAN COSTEL, manager al proiectului ”Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”, pentru comiterea infracțiunilor de :
– folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,
– deturnarea de fonduri,
– spălarea banilor,
– influențarea declarațiilor,

PARASCHIV BOGDAN FLORIN, pentru comiterea infracțiunii de: influențarea declarațiilor, în formă continuată,

RADU IRINA-VALERIA, manager general al Asociației Partida Romilor „Pro Europa” pentru comiterea infracțiunilor de :
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,
– deturnarea de fonduri,
– spălarea banilor,
– influențarea declarațiilor,

ROTARIU FLORENTINA, responsabil financiar, pentru comiterea infracțiunilor de :
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,
– deturnarea de fonduri,
– spălarea banilor,
– cumpărarea de influență,
– influențarea declarațiilor,

DIACONU GELU – ȘTEFAN, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru comiterea infracțiunilor de :
– favorizarea făptuitorului,
– abuz in serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

GOGANCEA-VĂTĂȘOIU MIHAI, vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru comiterea infracțiunilor de :
– favorizarea făptuitorului,
– abuz in serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

Din ordonanța prin care s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții anterior menționați, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1.Cu referire la proiectul „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi” finanțat cu fonduri europene:

Grupul țintă (reprezentând un număr de 3.296 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile) a fost constituit in baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanții, aceștia din urma neavând cunoștință despre faptul ca au făcut parte din grupul țintă.

Pentru a-și însuși în mod ilicit sume din cadrul proiectului, de comun acord cu conducerea Asociației Partida Romilor „Pro Europa”, managerul de proiect Ivan Gheorghe împreună cu membrii echipei de management, Grigore Vasilica – soția lui Ivan Gheorghe, Rotariu Florentina – responsabil financiar, Pepenel Valentin – coordonator național, au supraevaluat costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului. În acest sens, în perioada derulării proiectului, persoanele anterior menționate au încasat următoarele sume, după cum urmează:
Ivan Gheorghe – 1.066.186 lei în perioada 24.09.2010 – 03.04.2014
Grigore Vasilica – 676.255 lei în perioada 24.09.2010 – 03.04.2014
Rotariu Florentina – 277.367 lei în perioada 24.09.2010 – 06.08.2013
Pepenel Valentin – 459.244 lei în perioada 24.09.2010 – 03.04.2014

2. Cu referire la proiectul”Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”, finanțat cu fonduri europene:

În cadrul proiectului, în vederea stimulării persoanelor din grupul țintă, managerul proiectului, Paraschiv Iulian a propus acordarea unei subvenții de 600 de lei tuturor persoanelor care au absolvit cursurile de calificare/formare profesională prin intermediul proiectului. Prin Decizia nr.1 din 22.08.2011 semnată de președintele Nicolae Păun propunerea a fost validată.

A rezultat ca persoane din cadrul grupului țintă, care urmau să participe la cursurile de formare, au fost chemate în diverse locații din localitățile aparținând județelor vizate de proiect și au fost informate că vor avea loc niște cursuri de calificare pe diverse meserii (florar, lucrător comerț, bucătar, lucrător construcții) și vor primi și bani din fonduri europene. Ulterior, unele dintre aceste persoane au urmat câteva ore de curs și la final au primit un certificat de absolvire precum și sume de bani între 300 și 600 de lei. Alți participanți, deși s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciun curs și totuși, unii dintre ei, au primit sume de bani între 300 și 600 de lei sau nu au primit deloc.

3. Reprezentanții Asociației Partida Romilor ” Pro Europa” ar fi deturnat de asemenea și fondurile alocate de la bugetul de stat

Pentru deturnarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, conducerea Asociației Partida Romilor „Pro Europa”, împreuna cu departamentul de contabilitate (reprezentat de Rotariu Florentina si Radu Irina Valeria) a întocmit în fals mai multe convenții civile ce presupuneau angajarea fictivă, pe o perioada determinata, în cadrul Asociației Partida Romilor, a unor membri ai asociației din județele tarii. Aceștia trebuia să fie plătiți cu circa 1500 lei, sumă pe care aceștia nu au primit-o niciodată și nici nu aveau cunoștință despre aceasta. Pentru întocmirea acestor convenții civile, Rotariu Florentina a folosit datele de identitate înscrise pe copii ale cărților de identitate ale membrilor Asociației Partida Romilor, care se aflau la sediul din București.

Modalitatea frauduloasă de deturnare a fondurilor primite de la bugetul de stat a fost descoperită în contextul în care, o parte dintre persoanele angajate în mod fictiv (prin convenții civile) au primit la domiciliu de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de la A.N.A.F., decizii de impunere prin care li se solicita plata contribuțiilor sociale datorate în baza „presupuselor activități” efectuate in cadrul Asociației Partida Romilor.

În perioada 2011-2015, în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a plătit, lunar, sume de bani fixe în cuantum total de 217.300 lei, deputatului Mădălin Voicu și a asigurat soției acestuia Olteanu Carmen, un salariu (fără nicio contraprestație), în cadrul unuia din proiectele derulate de Asociația Partida Romilor. Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcționari și demnitari, intervenții concretizate în contextul validării proiectelor cu finanțare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice și în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa.

Tot în vederea disimulării actelor nelegale întreprinse, Păun Nicolae a inițiat următoarele activități:
– colectarea (prin intermediul reprezentanților regionali ai Asociației Partidei Romilor ”Pro Europa”) a deciziilor de impunere deja recepționate de persoanele care au fost incluse fictiv în proiectele finanțate cu fonduri europene
– solicitarea reprezentanților regionali ai Asociației Partidei Romilor ”Pro Europa” să transmită persoanelor ce au primit decizii de impunere că situația va fi rezolvata fără ca acestea sa fie nevoite să plătească sumele de bani imputate de A.N.A.F.
– influențarea declarațiilor date în calitate de martor de către persoane angajate sau beneficiare in cadrul proiectelor, inclusiv prin oferirea unor sume de bani.

De asemenea, în același context, ca urmare a demersurilor inițiate de deputatul Păun Nicolae și mijlocite de deputatul Mădălin Voicu, președintele A.N.A.F. Diaconu Gelu – Ștefan, împreună cu vicepreședintele A.N.A.F., Gogancea-Vătășoiu Mihai au emis circularele nr. 10/07.01.2015 și A-PRS1391/08.05.2015. Scopul acestor circulare era scutirea persoanelor angajate prin convenții civile la Asociația Partida Romilor și notificate de către organele fiscale că figurează cu debite restante aferente contribuției de asigurări de sănătate pentru anul 2012, de la plata acelor contribuții. De asemenea, organele competente erau notificate că acele persoane nu aveau această obligație de plată.

Circularele nr. 10/07.01.2015 si A-PRS1391/08.05.2015 au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale. Astfel, s-a dispus fie neîncasarea, prin necomunicare/stoparea transmiterii către contribuabili a deciziilor privind regularizarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012, fie neluarea măsurilor pentru încasarea contribuțiilor, în cazul deciziilor deja comunicate.

Aceste acțiuni au produs, pe de o parte, un prejudiciu bugetului de stat (aferent neîncasării contribuțiilor sociale) iar pe de alta parte un folos patrimonial în beneficiul Asociației Partida Romilor Pro Europa.

Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Continuare urmarire penala fata de suspectul Madalin Voicu si Paun Nicolae (I)

Comunicat DNA cu privire la infractiunile comise de catre deputatul Madalin Voicu si Paun Nicolae.

COMUNICAT

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cererea și referatul întocmit în cauză, în vederea sesizării ministrului Justiției pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și a arestării preventive a deputaților:

PĂUN NICOLAE, care deține și calitatea de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene,
– deturnare de fonduri,
– spălare a banilor,
– efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
– cumpărare de influență,
– influențare a declarațiilor,
toate în formă continuată;

VOICU MĂDĂLIN ȘTEFAN, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– fals în declarații,
– spălare a banilor,
toate în formă continuată.

Cererea procurorilor anticorupție are în vedere faptul că, potrivit ordonanțelor prin care s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de cei doi suspecți, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
1. La inițiativa Asociației Partida Romilor „Pro Europa”, al cărei președinte este deputatul PĂUN NICOLAE, a fost realizat, în toate județele României, în perioada 2010 – 2013, proiectul „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi”, cu finanțare din fonduri europene.
Prin implementarea proiectului se urmăreau mai multe aspecte, printre care crearea a 200 de noi locuri de muncă și implicarea, în inițiative de antreprenoriat social, a unui număr de peste 3.000 de persoane provenite din grupuri defavorizate. Prin cererea de finanțare s-a stabilit că grupul țintă va beneficia de servicii și activități care să conducă la creșterea capacității de a participa pe piața muncii, la creșterea motivației de a deveni persoane active, la creșterea gradului de informare.
Din probele administrate a reieșit că grupul țintă (reprezentând un număr de 3.296 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile) a fost constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanții, aceștia din urmă neavând cunoștință despre faptul ca au făcut parte din grupul țintă.
Totodată, în momentul semnării contractului, deputatul Păun Nicolae a impus fiecărui angajat din cadrul proiectului ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donație organizației Asociatia Partida Romilor „Pro Europa”. Astfel, în contul deținut de Asociația Partida Romilor „Pro – Europa”, în perioada 27.09.2010 – 19.12.2013 au fost efectuate donații în sumă totală de 428.307,11 lei.
Din probele administrate a reieșit că obiectivele proiectului nu au fost realizate; că majoritatea banilor destinați proiectului (77%) au fost folosiți pentru plata salariilor angajaților proiectului, costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului au fost supraevaluate, la cursurile de pregătire organizate la două hoteluri din Sinaia au participat doar 163 de persoane existente în Registrul grupului țintă format din 3.296 persoane.
A rezultat că sumele acordate proiectului „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi” ca finanțare sunt neeligibile în integralitatea lor, astfel că s-a creat un prejudiciu în suma totală de 12.384.208,72 lei (10.892.425,43 lei reprezentând fonduri europene și 1.491.783,29 lei de la bugetul de stat), având în vedere operațiunile ilicite derulate de conducerea Asociației Partida Romilor și de către managementul proiectului.
2. Tot prin Asociația Partida Romilor Pro Europa, în perioada 2010 – 2013, s-a derulat și proiectul cu finanțare intitulat ”Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”, cu finanțare din fonduri europene.
Obiectivul general al proiectului a constat în sprijin pentru integrarea socio-profesională și accesul la o calificare relevantă pe piața muncii pentru șomerii tineri, de lungă durată și persoane inactive, cu focalizare pe cei de etnie romă, din 9 județe ale țării (Alba, Bacău, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Mureș și Vaslui). Programele de formare de care urmau a beneficia cei din grupul țintă au fost: lucrător în construcții, lucrător în izolații, zidar, pietrar, tencuitor, barman, bucătar, chelner, lucrător în comerț, frizer, manichiurist, pedichiurist.
Au fost selectate peste 3.000 de persoane care au fost îndrumate să parcurgă programe de calificare profesională, respectiv tineri cu vârsta între 15-24 de ani, șomeri de lungă durată, șomeri tineri și persoane inactive.
A rezultat ca unii dintre participanți au urmat câteva ore de curs și la final au primit un certificat de absolvire, precum și sume de bani între 300 și 600 de lei, în timp ce alte persoane, deși s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciun curs, dar au primit sume de bani între 300 și 600 de lei sau nu au primit deloc.
Solicitarea la plată a acestor subvenții, prin cererile de rambursare, este nejustificată, iar documentele atașate în acest nu pot justifica modul de cheltuire a banilor.
Din probele administrate a reieșit că proiectul a fost lipsit de finalitate, cursurile s-au derulat haotic, insuficient, fără a se urmări instruirea temeinică a cursanților și fără a se parcurge într-un mod relevant cele 360 de ore prevăzute de contractele de pregătire profesională, astfel că s-au irosit în mod nejustificat resursele financiare atrase din Fondului Social European și din bugetul de stat, iar sumele acordate ca finanțare sunt neeligibile în integralitatea lor.
A fost creat un prejudiciu în sumă totală de 14.866.500 lei (13.327.971 lei din bugetul Fondului Social European și 1.538.529 lei din bugetul național).

Cu referire la ambele proiecte, în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a obținut pe nedrept fonduri europene aferente celor două proiecte, în sensul în care:
– a determinat stabilirea grupurilor țintă cu persoane fictive, în baza întocmirii unor documente ce nu corespund realității.
i-a determinat pe angajații din cadrul celor două proiecte să plătească un procentaj din salariul pe care îl încasau către Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, cu titlu de donație. Donațiile astfel strânse, în mod nelegal, de asociație, totalizează 1.364.098,11 lei (428.307,11 lei aferente proiectului „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi” și 935.791 lei aferente proiectului „Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine”).
a întocmit și a semnat cererile de plată aferente celor două proiecte, pe baza de documente justificative ce nu corespund realității, având ca urmare prejudicierea bugetului comunităților europene cu suma totală de 24.220.396,43 lei și bugetul de stat cu suma totală de 3.030.312 lei, reprezentând partea de cofinanțare.
Sumele de bani alocate de la bugetul de stat au fost obținute pe nedrept, prin prezentarea, ca documente justificative, a unor convenții civile încheiate în mod fictiv de Asociația Partida Romilor. În vederea disimulării și ascunderii activității ilegale săvârșite în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor „Pro Europa” în contextul deturnării fondurilor alocate de la bugetul de stat, începând cu luna ianuarie 2015, Păun Nicolae, folosindu-se de calitatea de deputat al Parlamentului României – Camera Deputaților, a făcut demersuri pentru promovarea unui proiect de lege privind anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice. De asemenea, Păun Nicolae a făcut demersuri astfel încât ANAF să nu încaseze sumele aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa. Aceasta, în condițiile în care, persoanele (cetățenii de etnie romă care au fost incluși în mod fictiv în proiectele și acțiunile Asociației Partida Romilor „Pro Europa”) au primit decizii de plata din partea instituțiilor statului;
– a creat circuite financiare, disimulând sumele de bani obținute din donații, în scopul de a da o aparență legală cheltuielilor din cadrul celor două proiecte;
– a efectuat, prin persoane interpuse, în numele unei societăți comerciale, tranzacții cu terenuri achiziționate la prețuri subevaluate, pentru a-și însuși sumele de bani rezultate și pentru a disimula originea infracțională;
– a condus in fapt activitatea aceiași societăți comerciale (inclusiv prin reprezentarea societății), în sensul că a intermediat și a înlesnit obținerea de credite bancare pentru societate, a întocmit acte financiare si contabile justificative in contextul unor controale ale organelor fiscale;
În perioada 2011-2015, în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a plătit, lunar, sume de bani fixe în cuantum total de 217.300 lei, deputatului Mădălin Voicu și a asigurat un salariu unei persoane din familia acestuia acestuia (fără nicio contraprestație), în cadrul unuia din proiectele derulate de Asociația Partida Romilor. Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcționari și demnitari, intervenții concretizate în contextul validării proiectelor cu finanțare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice și în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa.
În perioada octombrie 2015 – decembrie 2015, suspectul Păun Nicolae, aflându-se în posesia listelor cu martori citați de DNA, respectiv fiind încunoștințat despre aceste aspecte, a determinat mai multe persoane, prin corupere, în mod direct, sau prin intermediari, să nu dea declarații sau sa dea declarații mincinoase în fața organelor de urmărire penală cu privire la activitatea derulată în cadrul Asociației Partida Romilor Pro Europa, in contextul derulării celor două proiecte cu finanțare europeană menționate mai sus.
În perioada 2011-2015, cu intenție, suspectul Mădălin Voicu, în exercitarea obligațiilor ce derivă din calitatea de deputat, a depus declarații de avere la Camera Deputaților, fără a declara sumele de bani obținute de la Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, totalizând 300.682 lei – venit brut si 217.300 lei venit net. Banii respectivi fuseseră primiți de la Păun Nicolae, prin intermediul Asociației Partida Romilor Pro Europa, cu justificarea „plăți drepturi de autor” în perioada 2011-2015. Acești bani proveneau din fondurile alocate derulării proiectelor europene despre care Mădălin Voicu știa ca sunt deturnați, având în vedere că o persoană din familia sa fusese angajată în cadrul proiectului „Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine” și remunerată cu suma totală de 194.241 lei.
Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a fost formulată având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.

Prezentele cereri intră sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală și ale Constituției României, prin urmare, persoanele față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de încuviințare a reținerii și arestării preventive, beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Continuare urmarire fata de suspectul Tiberiu Nitu – fostul procuror general

Tot pentru posterioritate punem si acest comunicat cu privire la continuarea urmaririi penale fata de Tiberiu Nitu.

 

În completarea comunicatului nr. 100/VIII/3 din 05 februarie 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul:

NIȚU TIBERIU-MIHAIL, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Nițu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere.

De menționat este faptul că, oricum, și fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, în virtutea funcției, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.

Protocolul semnat de procurorul general Nițu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului București.
Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 03.07.2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptățite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și primul ministru. De asemenea, de însoțire permanentă beneficiau și ministrul de interne și procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoțire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulației rutiere în municipiul București.
Prevederile referitoare la circulația pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoțiți de echipaje de poliție rutieră pe parcursul deplasărilor. Rațiunea acestor prevederi ține atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliția Română, cât și de a garanta desfășurarea în bune condiții a circulației rutiere.
În acest sens, trebuie avut în vedere că însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecința perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare și control al traficului.
Astfel, în aceste situații, intersecțiile unde acționează agenții de poliție nu sunt alese în funcție de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulației, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenții de poliție rutieră aflați în posturile fixe opresc circulația celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.
În condițiile în care numărul de agenți de poliție care desfășoară la un anumit moment dat activități de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu București variază între 60 și 80, asigurarea dispozitivului de siguranță pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliție Rutieră este alocată exclusiv activității de însoțire, cu afectarea celorlalte responsabilități. Drept urmare, un număr important de intersecții cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenții de poliție care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale.
Având în vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere Președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și primul ministru. În considerarea importanței acestor funcții în stat, legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate și al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menționați pot fi însoțiți în toate deplasările pe care le efectuează.
Același act normativ prevede, în dispozițiile art. 223 alin. 3, că miniștrii pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență. Spre deosebire de ipoteza anterioară, beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiții – existența unei împrejurări neuzuale, precum și a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinație într-un interval scurt.
În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători și a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore și luminoase și să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulație prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, așa cum este suficient pentru deplasarea ambulanțelor și a autoturismelor de intervenție ale poliției, iar suplimentarea cu echipaje de poliție rutieră și închiderea intersecțiilor de pe traseu se justifică doar în situații excepționale.
În cazul în care un ministru sau, în cazul de față procurorul general, consideră că se găsește într-o asemenea situație excepțională, Serviciul de Protecție și Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziție cu privire la însoțirea acelei deplasări. Trebuie menționat și că Poliția Română nu are competențe în asigurarea protecției demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecție și Pază doar în limitele competențelor legale.
Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptățite să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere, respectiv foștii președinți ai României, candidații la funcția de președinte pe durata activităților electorale, șefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare și omologii străini ai demnitarilor români.

Suspectului Nițu Tiberiu-Mihail i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

DNA cere incuviintarea urmarii penale fata de Gabriel Oprea

Tot pentru colectia de arhiva.

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=7054

25 ianuarie 2016
Nr. 54/VIII/3

COMUNICAT

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de OPREA GABRIEL, senator în Parlamentul României, fost viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care a deținut funcția ministerială.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției rutiere.

În perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deținut funcția de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 și pe cea de viceprim-ministru pentru securitate națională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoțire permanentă cu echipaje ale poliției rutiere, cu încălcarea condițiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrul).
În cazul miniștrilor, același act normativ prevede că aceștia pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență (condiții care trebuie îndeplinite simultan).
Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menționată, ministrul Oprea Gabriel a fost însoțit în cvasitotalitatea deplasărilor, într-un regim rezervat de lege exclusiv președintelui României, președinților celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
Aceste misiuni includeau deplasările zilnice la sediul Ministerului și cele săptămânale la ședințele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situații deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor. Totodată, poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgență.
În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care asigură însoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucrători care aveau ca atribuții exclusive însoțirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 polițiști pentru fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinației.
Din probele administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie aproximativ 5 deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform prevederilor legale.
Prin aceste fapte a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Deturnarea resurselor poliției rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulației în municipiul București și folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptățit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalți participanți la trafic, a pus instituția în imposibilitatea de a-și îndeplini una din funcțiile esențiale (supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice).
Aceasta,în condițiile în care, însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de polițiști aflați în intersecțiile de pe traseu).
Utilizarea nelegală a autovehiculelor a produs și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, constând în contravaloarea combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de însoțire și a uzurii corespunzătoare.
De asemenea, ministrul Oprea Gabriel a obținut un folos necuvenit, constând în reducerea timpului alocat deplasărilor. Astfel, cercetările efectuate până în prezent au relevat că, prin folosirea antemergătorilor și a agenților de poliție care opreau circulația celorlalte vehicule în intersecții, același itinerar putea fi parcurs în mai puțin de jumătate de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului București putea atinge și 120 km/h.
Confortul suplimentar creat în acest mod demnitarului în raport cu toți ceilalți participanți la trafic, în scopul ușurării deplasărilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de împrejurări excepționale și urgente, reprezintă un privilegiu la care nu este îndreptățit și care are astfel natura unui folos necuvenit.
Din probele administrate până în prezent a reieșit că activitatea de însoțire se realiza cu știința și acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea în care să se realizeze însoțirea. Totodată, a mai rezultat și că au existat situații în care ministrului i s-a propus ca anumite deplasări private să se realizeze fără însoțirea poliției rutiere, însă acesta a solicitat în mod expres prezența echipajelor.

2. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.

La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.
Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 03 iulie 2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptățite legal (președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.