Potrivit art. 329 NCC, alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunității legale se face prin ȋncheierea unei convenții matrimoniale, act solemn, ȋncheiat ȋn formă autentică notarială cu consimțământul părților. In lipsa unei convenții matrimoniale valabile, căsătoria se consideră ȋncheiata sub regimul comunitatii legale. De asemenea, potrivit art. 344 NCC, pentru a fi opozabilă față de terți, conventia matrimoniala este supusă formelor de publicitate prin ȋnscrierea acesteia ȋn Registrul național notarial al convețiilor matrimoniale. In funcție de natura bunurilor la care se referă, convenția matrimonială va trebui introdusă și la cartea funciară sau registrul comerțului, sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, ȋn sistemul nostru de drept actual, după ȋntrarea ȋn vigoare a noului Cod Civil, soții pot alege ȋntre trei regimuri matrimoniale : comunitatea legală, regimul separației de bunuri și comunitatea convențională. Cu toate că nu este expres reglementat ȋn cod, doctrina a mai identificat ȋncă un regim intitulat regimul imperativ, care nu este altceva decât un set de reguli comune tuturor regimurilor.
1.Comunitatea legala
S-au adus câteva modificări acestui regim matrimonial, fiind singurul regim matrimonial care exista ȋn reglementarea anterioară. Astfel, ȋn acest regim se presupune că bunurile dobândite ȋn timpul căsătoriei sunt bunuri comune ȋn devalmasie. Art. 399 NCC prevede că „Bunurile dobândite ȋn timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune in devălmășie ale soților.” Urmând ca articolul următor să precizeze care sunt bunurile proprii. Astfel, art 340 stipulează :
Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:
- a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat saudonaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
- b) bunurile de uz personal;
- c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;
- d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
- e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;
- f) indemnizaţia deasigurareşi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;
- g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;
- h) fructele bunurilor proprii.
Cât privește dovada bunurilor, acesta se face prin orice mijloc de probă, iar ȋn cazul bunurilor comune dovada nu este necesară.
De asemenea, ȋn acest regim operează prezumția de mandat tacit reciproc pentru actele de administrare și conservare. Pentru actele de dispoziție este necesar consimțământul expres al ambilor soți.
Lichidarea regimului comunitatii. Acesta se lichidează prin hotărâre judecatorească sau act autentic notarial iar până la finalizarea lichidării regimul subzistă. Există și posibilitatea doar a partajării bunurilor ȋn regimul comunității, acesta existând ȋn continuare.
Blog juridic 