INSTITUTIA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE IN ACTUALUL COD CIVIL

UNIVERSITATEA “MIHAIL KOGALNICEANU” IASI

FACULTATEA DE DREPT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INSTITUTIA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE IN ACTUALUL COD CIVIL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Student. Emanuel IFRIM

Profesor coordonator: Lect. univ. dr. Camelia RADU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Table of Contents

INTRODUCERE. 3

1.Functiile prescriptiei extinctive. 4

2. Care sunt principiile si domeniile prescriptiei extinctive. 4

3.Termenele de prescriptie extinctiva. 7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INTRODUCERE

 

            Institutia prescriptiei extinctive nu este o chestiune de noutate in actualul Cod Civil. Prescriptia exista si in codul precedent, cel de la 1864, insa in actualul Cod Civil, aceasta primeste modificari importante care duc la schimbarea acestei institutii, dintr-o institutie de orinde publica intr-una de ordine privata. Asadar, este imperios necesar sa vedem care sunt aceste modificari si cum influenteaza ele din prezent institutia prescriptiei.

In prezentarea acestei teme s-a considerat ca de-o importanta deosebita ar fi urmatoarele puncte :

  • Explicarea functiilor prescriptiei extinctive
  • Care sunt principiile si domeniile prescriptiei extinctive
  • Termenele de prescriptie extinctiva si modificarea lor de catre subiectii de drept

 

Se considera ca pentru orice lucrare care se doreste a fi utila nu doar pentru autor ci si pentru viitori cititori, documentarea este necesara iar chestiunile de detaliu au o importanta deosebita in domeniul juridic. Pentru aceasta lucrare documentarea s-a facut din cartile scrise de catre de Gabriel Boroi “Curs de drept Civil. Partea Generala” si “Institutii de drept Civil” de acelasi autor. De asemenea, de un real folos a fost cartea “Drept Civil.Partea Generala. Persoanele” de Carmen Tamara Ungureanu.

Metoda folosita a fost cea comparativa intrucat s-a spus ca o asemenea lucrare ar fi de bun augur a fi facuta prin prezentarea vechii reglementarii si a noutatilor aduse reglementarii, acolo unde este cazul.

 

In actualul Cod Civil prescriptia extinctiva este reglementa de la articolul 2500 pana la articolul 2544.

Prescriptia extinctiva este stingerea dreptului material la actiune (nu procesual) pe care il are titularul unui drept subiectiv civil de a obtine realizarea lui si executarea obligatiei corelativa de catre un subiect pasiv, cu ajutorul fortei publice. Faceam in definitia de mai sus o distinctie intre stingerea dreptului material la actiune si dreptul la actiune procesual. Trebuie inteles din start ca dreptul procesual, fata de cel material, este imprescribtibil, pentru ca acest drept face parte din dreptul de petitionare care este prevazut in Constitutie. Astfel, oricine poate face o actiune in instanta, necontand daca actiunea este sau nu prescrisa, asta va decide instanta, insa dreptul de a introduce actiunea in instanta este imprescritibil.

 

1.Functiile prescriptiei extinctive.

 

Institutia prescriptiei extinctive este un foarte veche, ea era reglementata, pe langa vechiul Cod Civil de la 1864 si de alt document important si anume decretul 167/1958.

Principala functie pe care o are aceasta institutie este accea de a il scoate pe subiectul active din pasivitate, avand astfel o forta stimulatoare. Prescriptia incearca sa il faca pe creditor, sa actioneze intr-un termen stabilit de lege, altfel, actiunea lui va fi prescrisa iar creanta nu va mai putea fi recuperata. Trebuie mentionat aici, ca daca, debitorul va face plata dupa ce actiunea este prescrisa, plata va ramane valabila si nu va putea cere restituirea ei.

Tot din functia stimulatoare tragem concluzia ca prescriptia extinctiva are si o functie sanctionatoare, din moment ce subiectul de drept in cazul de fata creditorul, nu isi exercita dreptul la actiune in termenul stabilit de lege, atunci legea il sanctioneaza pentru pasivitate, nemaiputand sa apeleze la forta coercitiva a statului pentru apararea dreptului sau. O ultima functie care este foarte importanta este cea a stabilitatii si consolidarii raporturilor juridice. De aceea se instituie un termen in care se poate derula actiunea, altfel, totul devine instabil. Probele isi pierd verosimilitatea, sunt mai greu de administrat, martorii care ar trebui sa depuna marturie in unele cazuri decedeaza etc.

 

2. Care sunt principiile si domeniile prescriptiei extinctive

 

Un principiu care guverneaza institutia prescriptiei extinctive, este cel care stipuleaza ca soarta accesoriului urmeaza soarta principalului. De exemplu, daca se prescrie un drept de creanta care este principal, se sting si drepturile accesorii, in cazul de fata dobanzi sau garantii. Acest principiu e stipulate de Codul Civil art. 2503. Totusi, s-a adus o modificare importanta privind ipoteca in noul Cod Civil. Astfel, art 2504[1] instituie o exceptie a art. 2503 care spune ca dreptul la actiune privind creanta principala nu va atrage si stingerea dreptului la actiunea ipotecara. Ce vrea sa spuna este ca desi avem principiul accesoriul urmeaza soarta principalului, aici avem termene diferite de prescriptie astfel ipoteca nu se va prescrie in acelasi timp cu creanta.

Cel de-al doilea principiu este cel care reglementeaza prestatiile successive art 2503 alin (2)[2], astfel fiecare prestatie succesiva se stinge printr-o prescriptie diferita. Pentru a intelege foarte bine acest principiu, cand vorbim de prestatii successive ne putem gandi la chirii si alte asemenea. De exemplu, un student inchiriaza un apartament pentru 6 luni, neplata a celei de-a doua chirii din cele 6 luni se va prescrie intr-un termen de 3 ani de la data cand ea a devenit exigibila. Neplata a celei de-a 3 chirii din cele 6 luni se va prescrie si ea la 3 ani de la data cand a devenit exigibila si nu de la finalul celor 6 luni. Totusi, actualul Cod Civil vine cu o modificare aici, la art 2503 alin (3)[3] care spune ca dispozitiile alineatului 2 nu se aplica atunci cand prestatiile successive alcatuiesc un tot unitar (termen cu totul si cu totul nou in Codul Civil), astfel, prestatiile successive de acest tip se vor prescrie in mod obisnuit, printr-o singura prescriptie.

 

Domeniul prescriptiei extinctive este un subiect foarte important din cadrul lucrarii de fata. Domeniul prescriptiei extinctive stabileste care este domeniul de aplicare a prescriptiei, ce drepturi sunt reglementate de lege a fi prescriptibile si ce drepturi sunt reglementate a fi imprescriptibile. Astfel, sunt utilizate doua criterii si anume dupa natura drepturilor subiective civile care se impart in patrimoniale (evaluabile in bani) si nepatrimoniale (neevaluabile in bani), iar cel de-al doilea criteriu este de actul normative care reglementeaza prescriptia, distinctie care se face intre domeniul prescriptiei reglementate de noul Cod Civil si de alte acte normative.[4]

 

In cadrul drepturile patrimoniale avem drepturile de creanta, drepturile reale accesorii si drepturile reale principale.

Legat de drepturile de creanta, ar trebui retinut ca in mare cam toate drepturile de creanta sunt prescriptibile daca prin lege nu se dispune altfel. Drepturile reale accesorii, urmeaza soarta principalului, adica a dreptului de creanta.

Lucruri importante de mentionat sunt in cadrul drepturilor reale principale. Aici regula este ca drepturile reale principale sunt imprescriptibile, astfel apararea unui astfel de drept nu se prescrie niciodata. Actiunile care apara drepturile reale principale se numesc actiuni reale si vom vedea cateva mai jos :

 

Actiunea in partaj – definite de art 669 care spune ca incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul cand partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.

Actiunea negatorie – este actiunea prin care proprietarul unui bune il cheama in judecata print-o cerere de chemare in judecata pe cel ce pretinde ca este titularul unui drept real asupra bunului respective, contestand existenta acestuia.

Actiunea confesorie – este actiunea prin care se apara un dezmembramanat al dreptului de proprietate (uz,usufruct,abitatie,superficie,servitute,) insa inmprescriptibila[5] este doar actiunea confesorie de superficie.

Actiunea in granituire – este actiunea prin care un proprietar de teren, se afla intr-o contradictie cu vecinul sau de regula privind suprafata terenului. Astfel, reclamantul, solicita instantei sa determine prin semne exterioare intinderea celor doua terenuri invecinate. Imprescriptibilitatea actiunii in granituire se poate deduce si prin faptul ca aceasta actiune apara insusi dreptul de proprietate asupra unui imobil, fiind astfel asemanatoare cu actiunea in revendicare.

Petitia de ereditate – este o actiune prin care un mostenitor cu titlu universal poate obtine recunoasterea calitatii sale de mostenitor impotriva oricarei alte personae care pretinde ca se intemeiaza pe titlul de mostenitor.

Actiunea ipotecara – actiunea creditorului ipotecar in care urmareste bunul ipotecat pentru a-si satisface creanta.

Petitia de ereditate – este actiunea prin care un mostenitor cu titlu universal poate obtine oricand prin instanta recunoasterea calitatii sale de mostenitor in detrimentul oricarei persoane ce pretinde ca se intemeiaza mostenitor si care poseda toate sau o parte din bunurile din patrimoniul succesoral.

Mentionam clar ca nu toate actiunile reale sunt imprescriptibile, sunt actiuni reale care sunt prescriptibile si anume : actiunea confesorie prin care se urmareste apararea altui drept decat cel de superficie, actiunea in revendicarea animalelor domestice ratacite pe terenul altuia.

 

 

3.Termenele de prescriptie extinctiva

 

          Ce este termenul de prescriptie ? Termenul de prescriptie este o perioada de timp care este stabilita expres de lege, perioada in care trebuie exercitat dreptul material la actiune. Termenele sunt stabilite de lege, prin Codul Civil insa, o modificare importanta adusa institutiei prescriptiei este ca partile pot deroga de la termenele legal prevazute, putand astfel sa le schimbe, cu cateva conditii. Noul Cod Civil ne clarifica in aceasta privinta prin art.2514 alin (3) si ne spune ca noua durata a termenlor nu poate fi mai mica de un an si nici mai mare de 10 ani, cu exceptia termenlor de 10 ani care se pot prelungi pana la 20 de ani. Deci, o schimbare majora, aceasta ar putea fi una din schimbarile care au dus la transformarea institutiei prescriptiei din institutie de ordin public, intr-una de ordin privat.

Multitudinea de situatii juridice si complexitatea lor, l-a facut pe legiuitor sa faca o clasificare a termenelor. Sunt in prezent doua tipuri de termene, speciale si generale.

 

Termenele generale de prescriptie, sunt termenele care se dau situatiilor in care legiuitorul nu a prevazut un termen special de prescriptie. Iar Noul Cod Civil la art.2517 stipuleaza clar ca termenul general de prescriptie este de 3 ani.

Termenele speciale de prescriptie, sunt termenele date pentru situatii exceptionale cand termenul de 3 ani nu ar fi fost eficient. Se acorda astfel termene speciale de prescriptie de 10 ani, de 2 ani si de un an. Mai exista si termene speciale de prescriptie de 6 luni si 5 ani.

Termenul de prescriptie de un an se acorda potrivit art 2520 si 2521 din Noul Cod Civil pentru actiuni, care la baza au niste raporturi izvorate din prestarile de servicii :

  • profesionistilor[6] din alimentatia publica sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le presteaza;
  • profesorilor, maestrilor si artistilor pentru lectiile date cu ora, cu ziua sau luna;
  • avocatilor, impotriva clientilor pentru plata onorariilor si cheltuielilor;
  • inginerilor, arhitectilor, geodezilor, contabililor si altor liber-profesionisti, pentru plata sumelor ce li se cuvin; termenul de prescriptie se calculeaza din ziua cand s-a terminat lucrarea;
  • dreptului la actiune privitor la restituirea sumelor incasate din vanzarea biletelor pentru un spectacol care nu a mai avut loc;

Termenul de doi ani se aplica conform art.2519 din Noul Cod Civil urmatoarelor doua situatii:

  • dreptului la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare;
    • dreptului la actiune privitor la plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului de intermediere;

Termenul de 10 ani se aplica conform art.2518 urmatoarelor situatii :

  • drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse unui alt termen de prescriptie;
  • repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura ori acte de barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale contra unui minor sau asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a se apara ori de a-si exprima vointa;
  • repararea prejudiciului adus mediului inconjurator;

 

 

Rezumat. In lucrarea de fata s-a sintetizat cateva din noutatile care apar in Noul Cod Civil privind institutia prescriptiei extinctive. Deoarece s-a ales metoda comparativa in efectuarea acestui material, s-a realizat o comparatie intre modul cum se exercita prescriptia extinctiva inainte de intrarea in vigoare a noului cod civil si modul in care opera anterior intrarii in vigoare a noului cod civil. Totodata s-a aratat transformarea institutiei prescriptiei extinctive dintr-o institutie de ordin public, intr-o institutie de ordin privat.

 

Concluzii. Institutia prescriptiei extinctive este o institutie foarte importanta in materie juridica, mai ales in raporturile de creanta. Este institutia care mentine stabilitatea in acest domeniu. Ganditi-va cum ar fi daca nu ar exista un termen de prescriptie, daca oricine ar putea sa isi valorifice dreptul la actiune oricand, de exemplu sa ceara de la cineva banii pe care i-a imprumutat acum 40 de ani. Ar fi un haos si o instabilitate juridica, mai ales in ceea ce priveste contractele, de neconceput.


[1] Prescripţia dreptului la acţiune privind creanţa principală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea ipotecară. În acest din urmă caz, creditorul ipotecar va putea urmări, în condiţiile legii, doar bunurile mobile sau imobile ipotecate, însă numai în limita valorii acestor bunuri.

[2] În cazul în care un debitor este obligat la prestaţii succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare dintre aceste prestaţii se stinge printr-o prescripţie deosebită, chiar dacă debitorul continuă să execute una sau alta dintre prestaţiile datorate.

[3] Dispoziţiile alin. (2) nu sunt aplicabile în cazul în care prestaţiile succesive alcătuiesc, prin finalitatea lor, rezultată din lege sau convenţie, un tot unitar.

[4] Vezi Decretul 167/1958

[5] Art.696 Noul Cod Civil alin (2) Dreptul la acţiune este imprescriptibil.

[6] Noul Cod Civil art.3 alin (2) Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere.

Anunțuri

2 gânduri despre „INSTITUTIA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE IN ACTUALUL COD CIVIL

  1. Pingback: Cateva concluzii dupa terminarea anului I. | Blog juridic

  2. Pingback: Tactic-Girl.ro | prescriptia extinctiva – sintezele specialistilor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s