Infractiunea de Omor in Noul Cod Penal

Infractiuni contra persoanei

Infractiuni contra vietii

Omorul

 

In ceea ce priveste Noul Cod Penal, acesta nu a adus schimbari infractiunii de omor. A ramas aceeasi infractiune fara a se aduce vreun element de noutate.

Ceea ce aveti mai jos este un fel de fisa sintetica, facuta dupa cartea dl. Tudorel Toader, adaptata la Noul Cod Penal. Schema acestuia fiind mentinuta in continuare.

 

Definitie. Infractiunea consta in uciderea unei persoane. Conform art. 188 Cod Penal. Omorul (1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicearea exercitarii unor drepturi.

Obiectul juridic. Consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, valoare fundamentala aparata de Constitutie si Codul Penal. Ca idee aici, mentionam ca actualul Cod Penal, fata de vechiul Cod Penal, a introdus o infractiune separata si anume ucidere la cererea victimei prev. de art. 190 C.P, care in vechiul Cod Penal ar fi fost incadrata la omor calificat prin neputinta de aparare a victimei.

Obiectul material. Este reprezentat de corpul victimei, persoana in viata si indiferent de starea de santate a acesteia. Mentionam ca este important ca victima sa fie in viata, altfel nu avem infractiune de omor.

Subietul activ si participatia penala. Subiectul activ poate fi orice persoana fizica sau juridica. Referitor la participatia penala, aceasta infractiune suporta toate formele participatiei penale, instigare, autor, coautorat, complicitate.

Latura obiectiva. Pe latura obiectiva avem 3 elemente si anume : elementul material, urmarea socialemente periculoasa imediata si relatia de cauzalitate intre cele doua. Elementul material consta intr-o actiune sau inactiune a faptuitorului. In practica, cele mai frecvente cazuri de omor sunt savarsite printr-o actiune. De exemplu actiunea faptuitorului de a lovi cu pumnul si picioarele in zona capului pana ce victima moare. Cu toate acestea, infractiunea poate fi savarsita si printr-o inactiune. De exemplu, medicul ca refuza cu intentie sa ii mai administreze tratement medicamentos pacientului sau.

Urmarea imediata consta in moartea victimei, care poate surveni imediat sau mai tarziu.

Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului si moartea victimei trebuie sa existe. Mentionam ca raportul exista chiar daca la producerea rezultatului au intervenit si alti factori, anteriori – concomitenti – posteriori (de exemplu faptul ca victima suferea de o boala). Insa, acest raport de cauzalitate este intrerupt daca intervine o cauza care prin ea insasi si independent de activitatea faptuitorului produce moartea victimei (de exemplu administrarea unui tratament medicamentos gresit a dus la moartea victimei).

Latura subiectiva. Presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei directe sau indirecte. Moartea victimei din culpa atrage incadrarea faptei la ucidere din culpa prev. de art. 192 C.P. Sub acest aspecte, nu intereseaza mobilul (cauza) sau scopul savarsirii faptei, care vor fi luate in calcul la individualizarea pedepsei. Cu toate acestea, in acceptiunea legiuitorului, un anumit mobil sau scop poate trage incadrarea intr-un omor calificat. De exemplu omorul savarsit din interes material este un omor calificat prev. de art. 189 lit. b) C.P.

Eroarea asupra persoanei nu influenteaza vinovatia faptuitorului si nici nu inlatura raspunderea sa.Cu privire la eroare mai puteti citi aici sau pe juridice.ro. Lovitura deviata, aberattio ictus – situatia cand faptuitorul are intentia sa il ucida pe A insa din gresita utilizare a instrumentului il ucide pe B. Constitutie tot infractiunea de omor si nu are relevanta ca a vrut sa il ucida pe A si l-a ucis pe B. Important este faptul ca a vrut sa ucida o persoana, suficient pentru existenta infractiunii.

Tentativa si consumarea. Tentativa la acesta infractiune se pedepseste. O problema foarte interesanta si dezbatuta, foarte des intalnita in practica, este delimitarea tentativei de omor de vatamare corporala prin care se pune in primejdie viata persoanei. Dl. Toader face cateva precizari  interesante si anume faptul ca cele doua se deosebesc sub aspectul laturii subiective in sensul ca la tentativa de omor avem intentie in legatura cu starea de pericol pentru viata victimei, iar la vatamarea corporala starea de pericol ii este imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie (intentie + culpa pentru rezultatul mai grav care s-a produs). Tot dl. Toader mai face cateva precizari cu privire la diferentierea celor doua si anume :

  • Obiectul vulnerant folosit
  • Intensitatea si efectele loviturilor
  • Zona capului vizata
  • Urmarile produse
  • Imprejurari semnificative cu privire la pozitia subiectiva a faptuitorului

Sanctiunea pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s