Drept international public. Subiecte posibile partial. Fise.

  1. Definiţi şi explicaţi rolul dreptului internaţional public în cadrul relaţiilor internaţionale
  2.  Comparaţi dreptul internaţional cu dreptul intern şi explicaţi relaţiile dintre cele două ansambluri normative.
  3. Analizaţi art. 38 din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie şi explicaţi semnificaţia acestuia
  4. Definiţi cutuma şi explicaţi rolul său în reglementarea relaţiilor internaţionale
  5. Definiţi tratatul şi explicaţi rolul său în reglementarea relaţiilor internaţionale
  1. Explicaţi noţiunile de principii generale ale dreptului, doctrina celor mai reputaţi jurişti şi echitate şi rolul acestora în soluţionarea litigiilor dintre state
  1. Enumeraţi principiile fundamentale ale dreptului constituţional şi explicaţi conținutul  juridic al principiului egalităţii suverane a statelor
  2. Enumeraţi principiile fundamentale ale dreptului constituţional şi explicaţi conținutul  juridic al principiilor non-agresiunii şi soluţionării pe cale paşnică a diferendelor dintre state
  3. Enumeraţi principiile fundamentale ale dreptului constituţional şi explicaţi conținutul  juridic al principiilor non-intervenţiei şi al cooperării internaţionale
  4. Enumeraţi principiile fundamentale ale dreptului constituţional şi explicaţi conținutul  juridic al principiilor pacta sunt servanda şi al autodeterminării popoarelor
  5. Explicaţi de ce statul este considerat principalul subiect de drept internaţional public
  6. Explicaţi semnificaţia recunoaşterii statelor şi a guvernelor
  7. Expuneţi principalele probleme pe care le pune succesiunea statelor şi modul general de soluţionare a acestora
  8. Explicaţi condiţiile şi limitele în care beligeranţii şi mişcările de eliberare naţională sunt subiecte de drept internaţional
  9. Explicaţi rolul şi limitele organizaţiilor internaţionale ca subiecte de drept internaţional
  10. Explicaţi rolul persoanei fizice în dreptul internaţional
  11. Definiţi cetățenia şi modurile generale de dobândire şi de pierdere a acesteia. Explicaţi sursele şi efectele dublei cetătenii şi ale apatridiei
  12. Expuneti elementele esentiale privind regimul juridic al străinilor
  13. Expuneţi noţiunile de drept de azil, refugiaţi şi persoane strămutate arătând sursa drepturilor acestora
  14. Explicaţi noţiunile de extrădare  si  expulzare, evidenţiind diferenţele dintre cele două
  15. Descrieți sistemul ONU de protecție a drepturilor omului
  16. Descrieți sistemul Consiliului Europei de protecţie a drepturilor omului
  17. Explicați raportul dintre drepturile minorităţilor naționale – drepturile omului şi drepturile popoarelor

1.Definiti si explicati rolul dreptului international public in cadrul relatiilor internationale.

Potrivit doctrinei sintagma de drept international a fost utilizata pentru prima data de Jeremy Bentham in 1789 inlocuind astfel sintagma de drept al gintilor. Dip ar putea fi definit ca ansambulul normelor juridice ce reglementeaza relatiile dintre state precum si raporturile dintre acestea si alte subiecte de drept international, norme a caror respectare este asigurata prin liber consimtamant sau constrangere exercitata individual sau colectiv de catre state.

Rolul dip este unul fundamanental in relatiile dintre state asa cum si def subliniaza toate acordurile, pactele, tratatele se fac sub legislatiile dreptului international public. Respectarea acestora se face prin liber consimtamant si chiar dintr-o obligatie morala, insa exista si metode de constrangere cum ar fi excluderea din organizatii sau prin alte metode de natura comerciala.

2.Comparati dreptul international cu dreptul intern si explicati relatiile dintre cele doua ansambluri interne.

Exista deosebiri intre cele doua sisteme, dreptul intern acare ca obiect de reglementare relatiile sociale intre persoanele ce formeaza populatia unui stat, pe cand dreptul international are ca obiect de reglementare relatiile dintre state sau alte persoane de drept international.

Cu toate ca aceasta deosebire ar duce la concluzia ca sunt cu totul separate, exista intre ele o relatie de influentare si interconditionare. De exemplu : in privinta tratatelor statele care se angajeaza, acest angajamente are influente pe plan intern – schimbarea legislatiilor, aparitia unor noi legi de reglementare sau in unele cazuri chiar reivuzirea Constitutiei.

In doctrina, s-au elaborat doua teorii cu privire la relatia intre dreptul intern si dreptul international public.

Teoria dualista prin Trippen si Anzioltii, teorie care exprima ideea ca cele doua actioneaza independent. Cealalta teorie, teoria monista afirma ca cele doua constituie o structura unitara formand o singura ordine juridica.

Monismul cu primatul dreptul international – sustinut de Scoala de la Viena (prin Kelsen) – suprematia dreptului international care stabileste competentele si limitele acestora in dreptul internt.

Monismul cu primatul dreptul intern – sustinut de Scoala de la Bonn (prin Kaufmann) – suveranitatea si independenta statelor nu pot fi decat raporturi de forta, iar dreptul international nu ar fi decat o prelungire a dreptului intern in relatiile internationale.

Unii doctrinari au respins ambele teorii in timp ce altii au dat credit prioritatii dreptului international. Unii considera ca nu este necesar o asemenea delimitare.

3.Analizati art. 38 din statutul CIJ si explicati semnificatia acestuia.

Art.38 stipuleaza atributiile Curtii, Curtea solutioneaza litigiile dintre state, apeland la :

a)Conventiile internationale, generale sau particulare

b)Cutuma internationala

c)Principiile generale ale dreptului

d)Deciziile celor mai inalti calificati publicisti.

Curtea internationala de Justitie, are ca rol solutionarea litigiilor dintre state, care ii sunt adresate, in conformitate cu dreptul international. Astfel, principul acesta expune modul prin care Curtea va solutiona diferendele intre state. Potrivit articolului Curtea va aplica :

a)Conventiile internationale – Curtea va incerca sa rezolve conflictul ivit prin prisma conventiei internationale, generala sau particulara la care statele respective sunt parte. Astfel, se incearca sa se rezolve conflictul prin regulile express recunoscute de state.

b)Cutuma internationala – Daca nu exista o norma care sa rezolve conflictul respectiv, se poate apela si la cutuma internationala. Cutuma este considerata a fi cel mai vechi izor al dreptului international si de aceea are un rol important in rezolvarea conflictelor.

Cutuma reprezinta o practica generala, indelungata, acceptata ca drept.

c)Principiile generale ale dreptului – Din nou metoda clasica de rezolvare a diferendelor si anume apeland la princiiple generale ale dreptului : asigurarea bazelor legale de functionare a statului, principiul libertatii, principiul egalitatii, principiul responsabilitatii, principiul justitiei, principiul echitatii.

d)Deciziile celor mai inalti calificati publicisiti – E unanim admis ca orice legiuitor nu poate reglementa absolut totul, de aceea, exista doctrina care sa faca studii de profunzime si sa incerce sa umple lacunele. Se apeleaza la aceasta elita de juristi pentru calificare de care au dat dovada, pentru mintile luminate care intr-adevar reusesc sa judece drept.

4.Definiti cutuma si explicati rolul sau in reglementarea relatiilor internationale

Cutuma este considerata a fi cel mai vechi izvor al dreptului international fiind prezenta si in alin (2) al art 38 din Statutul CIJ – care o definieste ca fiind dovada unei practici generale acceptate ca drept. Procesul de formare al cutumei necesita o perioada destul de lunga de timp si poate fi rezultatul relatiilor diplomatice intre state (declaratii) practici ale organizatiilor internatinationale. Cu toate acestea, implica doua elemente esentiale

1.material (consuetudo) – consta in conduita subiectului de drept, trebuie sa fie repetata, continua si indelungata si sa capete recunoastere din partea celorlalte state. In ceea ce priveste intinderea in timp, se aprecia inainte ca ar fi necesar cel putin un secol. Astazi, se poate considera o cutuma si la mai putin timp trecut, dar asta nu inseamna ca putem fi in prezenta unei cutume imediate.

2.psihologic – consta dupa cum reiese si din Statutul CIJ ca acceptarea cutumei ca drept. Statele trebuind sa isi formeze convingerea ca respectiva practica, cutuma este o obligatie juridica. Putem face aici diferentierea intre cutuma care are forta juridica si uzul sau uzantele care nu au forta juridica.

5.Definiti tratatul si explicati rolul sau in relatiile internationale

Tratatul reprezinta conventii, acorduri de vointa a doua sau mai multe subiecte de DIP cu scopul de a-si reglementa interesele folosind reguli / norme internationale

Exprimarea acordului de vointa al statelor prin tratat este preferata datorita avantajelor. In primul rand vointa este exprimata clar, concis, neechivoc astfel statele stiu clar care le sunt drepturile si care le sunt obligatiile. Alt avantaj, este forma scrisa, care este obligatorie iar in caz de litigiu se foloseste ca mijloc de proba. De asemenea, spre deosebire de cutuma, tratatul se inchie mult mai repede. Merita mentionata ca exista mai multe tipuri de tratate :

a)      dupa nr statelor : multitalaterale, bilaterale

b)      dupa scop : licit / ilicit

6.Explicati notiunile de principii generale ale dreptului, doctrina celor mai reputati juristi si echitate si rolul acestora in solutionarea litigiile dintre state

Prezentele notiuni fac parte din art 38. al statului CIJ. Astfel, principiile generale ale dreptului se aplica in solutionarea litigiile . De facut o remarca si anume ca nu trebuie sa se confunde principiile generale ale dreptului cu principiile generale ale dreptului international. Pentru o solutionare cat mai obiectiva si mai justa se apeleaza la aceste principii :

a)      Principiul egalitatii

b)       Principiul libertatii

c)      Principiul responsabilitatii

d)     Principiul justitiei

e)      Principiul echitatii

f)       Principiul responsabilitatii

g)      Principiul asigurarii bazelor legale ale functionarii statului

Doctrina celor mai importantati juristi – vezi la subiectul nr 3. punctul d.

Echitatea – este un termen ce exista inca din dreptul roman. Echitatea se refera la un proces echitabil, just, in care judecatorul este nepartinitor, impartial si obiectiv si decide corect.

Rolul acestor notiun in rezolvarea litigiile intre state este fundamental pentru ca impreuna, toate aceste notiuni, fac rezolvarea unui conflict, mai usor dar cat mai corect si just.

7. Enumerati principiile fundamentale ale dreptului constitutional si explicati continutul juridic al principiul egalitatii suverane a statelor

13. Expuneti principalele probleme pe care le pune succesiunea statelor si modul general de solutionare a acestora.

Problema succesiunii statelor apare atunci cand un stat este inlocuit de un altul pe acelasi teritoriu si trebuiesc transmise drepturile si obligatiile de la unul la celalat. Ar putea fi definita ca o substituire de suveranitate a unui stat, de catre alt stat. Aparitia de noi state se  poate face prin : reunirea mai multor state (de exemplu RFG si RDG), dezmembrare (URSS), secesiune (Pakistan de India) si transferul teritoriului.

Problemele apar in mai multe privinte. De exemplu in cazul succesiunii la tratate – se analizeaza in functie de natura mutatiei teritoriale care s-a produs. Astfel, daca o parte teritoriului a statului predecesor trece la statul succesor, tratatele incheiate de statul predecesor isi termina aplicabilitatea dar, tratatele incheiate de statul succesor isi gasesc aplicabilitatea si pe teritoriul nou.

a)Succesiunea la organizatiile internationale. O situatie de aplicare a regulii privind succesiune la tratatele multilaterle. Un exemplu pt a intelege mai bine succesiunea la organizatiile internationale este in cazul Uniunii Sovietice la ONU. Problema nu s-a pus ca Rusia sa fie membra in Adunarea Generala, ci ca sa fie membra in Consiliul de Securitate, datorita fortei militare si nucleare. Problema s-a pus pentru restul statelor, exceptie facand Ucraina si Belarus, care trebuiau sa faca noi cereri pentru a intra in ONU.

b)Succesiunea la bunurile de stat. Regula generala, conventia din 1983, prevede trecerea tuturor bunurilor mobile sau imobile care au apartinut statului predecesor catre statele succesor fara despagubiri si tratata. Daca se pune problema transferului unei parti din teritoriu, atunci bunurile se vor face prin tratat.

c)Succesiunea la arhivele de stat. Prin arhive de stat toate documentele indiferent de data sau categorie. Se face prin intermediul acordurilor dintre state, iar daca un stat si-a capatat independenta i se vor asigura arhivele de stat pentru teritoriul respectiv.

d)Succesiunea statelor la datorii. Prin datorii se intelege orice obligatie fincanciara a statului predecesor fata de un stat, organizatie internationala sau alt subiect de dip. Daca un nou stat apare, ca urmare a transferului unui teritoriu, daca nu se inchie un tratat datoriile statului predecesor trece intr-o proportie echilibrata statului succesor.

15. Explicati rolul si limitele organizatiilor internationale ca subiecte de drept international

Organizatiile internationale au rol foarte important in cadrul relatiilor internationale, influenta lor variind in functie de domeniul de activitate.

Dupa sfarsitul primului razboi mondial s-a creat Societate Natiunilor cu scopul de a preveni si rezolva diferendele pe cale pasnica. A esuat, incepand cel de-al doilea razboi mondial insa s-a creat un model de cooperare si a aparut ONU : statele fiind acum obligate sa isi justifice actiunile

S-a ajuns la un triplu rol al organizatiilor internationale : instrument al politicii nationale, de “modelare” al componentelor statelor si de subiecte ale dreptului internationale. Legat de subiectele de drept international trebuie precizat ca statele sunt subiectele originare iar organizatiile sunt subiecte derivate, create de state prin acord intre ele.

Din Conventia de la Viena 1969 adoptata in 1975 prin organizatie se intelege asociere de state constitutia prin tratat avand un act constitutiv avand personalitate juridica distincta de cea a statelor membre care o compuna. Rezulta de aici ca trebuie sa fie creata de state, sa-si desfasoare activitatea in temeiul actului constitutiv, sa dispuna de o structura institutionala proprie si sa aiba personalitate juridica.

16. Explicati rolul persoanei fizice in dreptul international.

S-a pus vehement problema implicarii persoanei fizice in cadrul dreptului international. Pornind de la defintia dreptului international, s-ar respinge aceasta idee. Totusi, din ce in ce mai frecvent doctrina aduce aceasta idee la lumina. Spre exemplu, G.Scelle vede statul ca pe o abstractiune, actele acestuia provenind de la adevaratele subiecte de dip si anume oamenii. De aici reiese ca un rol important in dreptul international il au oamenii, persoana fizica. Alt exemplu ar fi de la Tribunalul Militar de la Nurenberg si Tokio, care ii incrimineaza pe cei ce au savarsit crimele de razboi, si  nu pe state. Rezulta ca se confera astfel drepturi si obligatii persoanelor.

17. Definiţi cetățenia şi modurile generale de dobândire şi de pierdere a acesteia. Explicaţi sursele şi efectele dublei cetătenii şi ale apatridiei

Prin cetatenie se intelege apartenenta unei persoane la un stat. Ca moduri de dobandire ale cetateniei ar fi : prin nastere si prin naturalizare.

In privinta nasterii, aceasta se acorda prin doua principii si anume : jus sangvinius si jus soli. Unele state acorda prin ambele principii, altele se raliaza doar la un singur principiu.

Prin naturalizare se intelege dobandirea cetateniei la cererea persoanei. De exemplu, cel mai frecvent prin casatorie si prin sederea indelungata pe un teritoriul unui stat.

Pierderea cetateniei poate fi rezultatul ruperii legaturii unei persoane de statul respectiv, din cauza faptului ca a dobandit cetatenia unui alt stat care nu permite dubla cetatenie sau renuntarea la cetatenie sau din cauza faptului ca statul i-a retras cetatenia.

18.Expuneti elementele esentiale privind regimul juridic al strainilor

Strainii sunt considerati persoanele care au cetatenia altui stat sau nu au cetatenie si se afla pe teritoriul altui stat. Statele prin legislatie pot hotara conditiile de intrare dar si drepturile si obligatiile acestora.

Elementele esentiale privind regimul juridic al strainilor sunt date de Conventiile internationale si sunt urmatoarele

a)      regimul national – strainii au aceleasi drepturi si obligatii ca si cetatenii acelui stat

b)      regimul special – decurgand din continutul unor conventii la care sunt parti.

c)      regimul clauzei natiunii celei mai favorizate – strainii se bucura de regimul favorabil acordat oricaror persoane apartinand unui stat tert.

19.Expuneti notiunile de drept de azil, refugiati si persoanele stramutate aratand sursa drepturilor a acestora.

Dreptul de azil poate fi acordat strainilor care sunt supusi unor persecutii grave, de regula politice, pe teritoriul lor. De mentionat ca azilul se acorda doar pentru aceasta cauza si nu pentru infractiuni de drept comun.

Statele sunt cele care decid acordarea unui azil. Acordarea azilului inseamna acordarea protectiei persoanelor aziliate si refuzul extradarii acestora. Prin urmare putem vorbi de un drept al statului de a decide daca acorda azil dar si de un drept al persoanei de a cere si primi azil

Conventiile care reglementeaza sursa acestui drept se regaseste in Declaratia ONU. La nivel regional statele Americane au adoptat Conventia de la Havana si Montevideo.

Refugiatii sunt cei ca urmare a unor miscari fortate au fost termintate sa paraseasca teritoriul fara a pierde cetatenia sau li se impune chiar renuntarea la cetatenie.

Persoanele stramutate sunt victime ale nazismului in special. Sunt persoane care au fost deportate si duse in alte state. Se incearca repatrierea lor de catre organizatiile internationale.

Sistemul de protectie a refugiatilor este fundamentat pe dispozitiile Conventiei provind statul refugiatilor din 1951 si Protocolul Aditional de la New York 1967.

20.Explicati notiunile de extradare si expluzare, evidentiind diferentele intre cele doua.

Extradarea reprezinta un mod prin care se incheie sederea unui strain pe teritoriul unui stat, in conditiile in care acestia se fac vinovati de savarsirea unor infractiuni. Este definita ca un act de asistenta judiciara prin care un stat pune la dispozitia altui stat o persoana condamnata. De regula, nu se poate extrada proprii cetateni, autorii infractiunilor politice si strainii care au azil politic.

Extradarea poate fi ceruta de statul prejudiciat, sau de statul de care apartine infractorul.

Statele trebuie sa respecte niste reguli si anume : regula dublei incriminari care prevede ca infractiunea sa fie prevazuta in ambele state si regula specializarii care prevede ca persoana va fi judecata doar pentru faptele pentru care a fost extradata.

Expulzarea reprezinta posibilitatea unui stat de a pune capat sederii strainilor, interzicand-ule sa nu mai revina. Decurge din suveranitate si se aplica doar strainilor si apatrizilor, exceptie SUA si U.K. Expulzarea se ia in prin act administrativ si nu trebuie motivata. Daca exista temeri sau informatii ca statul practica tortura sau alte tratamente inumane expulzarea nu este permisa.

Diferentele intre cele doua ar fi scopul – extradarea se preda un infractor, expulzarea se face unui cetatean nevinovat etc…

21.Descrieti sistemul ONU de protectie  a drepturilor omului

 

ONU a insarcinat unele organe cu scopul de protectie a drepturilor omului. Comisia pentru Drepturile Omului infiintata in 1946 de Catre Consiliul Economic si Social, care este competenta in orice problema legata de drepturile omului, poate sa initieze proiecte, sa faca recomandari si sa monitorizeze drepturile oului.

Comisia este formata din 53 de state de exemplu 15 membri din Africa, 12 Asia, 10 Europa occidentala, etc.

Comisia se intruneste in sesiune timp de sase saptamani pe ani. De regula se discuta despre violari ale drepturilor omului comise in orice parte a lumii, probleme de dreptul popoarelor la autodeterminare. Se discuta si solutiile ce urmeaza a fi date. La sesiune, pot participa atat reprezentantii unor organizatii non guvernamentale cat si reprezentatii ai organizatiilor guvernamentale. Exista situatii in care comisia se intruneste in grupuri de lucru specializat pe anumite probleme. De asemenea Comisia a numit un numar de raportori sociali in problemele tinand de tortura, intolerenta religioasa sau drepturile copilului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s